Vreau astazi sa ignor subiecte pe care altadata le accept, pentru ca, din pacate, anumite stari de spirit nu au o data de valabilitate care sa-ti fie la indemana. Precum tristetea.
Academicianul, scriitorul si omul politic francez Maurice Druon s-a stins din viata ieri.
Nu as vrea sa spun foarte multe despre viata sa, altii au facut-o sau o pot face mai bine, probabil. Totusi, pentru mine va ramane acel om, acel prieten cu zambetul atat de puternic incat orice poveste despre razboi sau politica devenea un basm cu subinteles.
Maurice mi-a soptit mai demult povestea cantecului rezistentei franceze din cel de-al Doilea Razboi Mondial – Chant des partisans. Mi-a spus ca a refuzat dintotdeauna orice fel de bani pentru drepturile de autor, explicand ca multi ostasi ai Rezistentei au pasit mandru, cu capul sus, cantand acest cantec in fata plutoanelor de executie. De aceea, chiar daca el a scris parte din versuri, cantecul va ramane numai al lor.
Sper numai ca tacerea lui sa nu insemne si disparitia proiectului pe care l-am initiat impreuna, acela de a oferi o solutie pentru Turnul Babel al interpretarii sistemelor juridice din Europa. Stiu ca citindu-te, ascultandu-te, dragul meu “nemuritor” (cum sunt considerati membrii Academiei franceze), oamenii ar fi fost mult mai usor de convins ca franceza este limba exactitatii, a claritatii ( si a frumusetii) exprimarii. M-as bucura ca noi, cei ramasi cu ideea ta, sa reusim sa impunem franceza ca limba de referinta a textului juridic european.
De acum inainte, ma voi gandi la Maurice Druon, amintindu-mi de copilarie si de “Regii blestemati” dar si de fiecare data cand voi mai vedea un articol despre le “bon français” in Le Figaro. Sunt sigur ca vei merge, dragul meu companion, langa Joseph Kessel, Malraux sau Andre Gide fara teama de a-i fi dezamagit. Lor le vei putea citi oricand din operele tale.
Iar eu voi continua sa pastrez in memorie imaginea unui personaj din-afara timpului, umblind cu palarie de pai, folosind – mai mult din cochetarie – un baston cu maner de argint si fumand, cu nonsalanta, in salile de consiliu ale Parlamentului francez.
Si nu am sa uit ultima plimbare impreuna, atunci cand, ratacind pe langa Gradinile Luxembourgului, vorbeam despre una, despre alta…intr-o superba dimineata pariziana.
Maurice Druon a fost un “reacţionar desuet”. Credea în valori eterne.
valori eterne? suna atat de … ambiguu!
Monsieur Nastase,
Je ne sais pas si ça peut vous aider en quelque sort, mais je vous assure que je suis également attristé pour la perte d’une personnalité comme Maurice Duron, “l’immortel” qui s’est éteint hier.
Votre projet juridico-linguistique, même s’il est difficilement concevable dans une Union européenne multilinguistique, n’est pas impossible à réaliser (la langue de travail interne de la Cour de justice des Communautés européennes étant déjà le français).
Moi, personnellement, je vous souhaite la réussite dans cette entreprise, de tant plus que, comme pour vous, pour moi aussi la langue française représente la langue juridique par excellence. Une langue de l’exactitude, de la clarté et, j’ajoute: de l’intensité.
Sper sa nu va fi stricat momentul de reculegere cu incercarile mele in limba lui Voltaire (o vorbesc mai bine decat o scriu, va asigur)
.
Iar daca-mi permiteti, voi traduce in romana ceea ce am postat mai sus in “limbaj hexagonal”:), pentru cititorii mei care au deschis cartile de limba franceza doar pentru a se uita la pozele cu bustul Mariannei
[Domnule Nastase,
Nu stiu daca va ajuta cu ceva, dar va asigur ca-mi pare si mie rau ca o personalitate ca Maurice Druon, un "immortel", s-a stins ieri.
Proiectul dumneavoastra linvistico-juridic, desi greu de indeplinit intr-o Uniune Europeana multilingvistica, nu este imposibil de realizat. Lucrarile Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene, fiind deja efectuate in limba franceza. Eu, personal, sper sa reusiti in aceasta intreprindere, cu atat mai mult cu cat, la fel cu dumneavoastra, si eu consider franceza drept o limba juridica prin excelenta. O limba a exactitatii, a claritatii si, adaug: a intensitatii.]
errata: cer scuze pentru inversiunea nedorita Druon/Duron din versiunea franceza a postarii mele. Corect era Maurice Druon.
@ Ionut
Scrie aici, pe blog, o definiţie a valorii. Ca să lămurim ce este “ambiguu”.
condoleante!
Natalia Morar, al cărei micro-blogging a declanşat “revoluţia Twitter” de la Chişinău, se ascunde ca să nu fie arestată de “miliţioneri”. Mai multe la http://www.guardian.co.uk/world/2009/apr/15/moldova-activist-hiding-protests
Maurice Druon a fost un prieten al Romaniei, imi pare rau pentru moartea sa. Daca luati legatura cu familia sa, atunci rog transmiteti condoleante si din partea corespondentilor de pe blog.
Dumnezeu sa-l odihneasca!
Tristeţea cea mai adâncă o simţim atunci când pierdem un prieten, dar ea devine abisală când acel prieten e un om al valorilor universale. Această tristeţe se înconjoară cu o aură, mai ales că se poate împărtăşi cu oameni străini şi anonimi.
Dumnezeu să-i dea liniştea în lumea “mută de lumină”!
Aveti dreptate cand spuneti ca unele lucruri sunt mai importante.
Dar spusele dv. contin o minciuna prin omisiune. Mai importante decat ce?
Decat criza? Decat Basescu? Decat dosarele?
Maurice Druon a fost un om politic. Gaulist.
Ma intreb cum v-ati intelege cu un om politic roman din aceeasi familie spirituala. Cred ca nici nu ati putea dialoga. Voi, oamenii politici acum nu mai discutati. Va injurati. Ati ajuns la nivelul onomatopeelor.
Snobismul dv., mai mult decat ideologia, va face sa-l admirati pe Druon si sa-l ignorati pe … Plesu.
Profesia dv. de plangaret al saraciei nu se va impaca niciodata cu zborul intelectual. Sunteti sortit disparitiei intre dosare si buget.
Are ceva matein confesiunea asta…
Spuneam că acest Harabula nu are stilul abrupt şi inteligenţa vechiului Harabula. În plus, admiraţia pentru Pleşu n-a fost vreodată o caracteristică mărturisită de vechiul Harabula. Cine să fie ?
Antologică : “Snobismul dv., mai mult decat ideologia, va face sa-l admirati pe Druon si sa-l ignorati pe … Plesu.”
La o comparaţie între Maurice Druon şi Andrei Pleşu se pune întrebarea legitimă : Pe cine a plagiat Maurice Druon ?
Reluînd tema impozitărilor excesive (forfetara etc, la noi), observ că deja în SUA au început să fie organizate acţiuni tradiţionale de protest de tipul “tea parties”.
Vai dar ce blog INTELECTUAL! Paranteza:si eu m-am plimbat prin Gradinile Luxembourg.
@Harabula
Băi, sânge’n alcool, deja ai devenit atomul din vârful acului în privinţa mârlăniei şi imbecilităţii.
Dar şi gazda blogului se pare că posedă un masochism cât Everestul, dacă-ţi admite toate măgăriile pe blog şi colac peste pupăză îţi mai şi acordă cea mai mare atenţie, şi te gratulează cu cele mai multe băgări în seamă (răspunsuri).
Normal, locul tău ar fi la coşul banaţilor totali, inclusiv pentru accesul la citirea blogului.
Mare ţi-e gradina Doamne!
Domnule Adrian Năstase,
Pentru dumneavoastră, o modestă dedicaţie…
http://mihneageorgescu.wordpress.com/2009/04/16/the-ride-of-the-walkyries/
… abia atunci cand suntem in suferinta, ne dam seama – ca o lovitura in moalele capului sau direct in inima- cat de pretioasa este viata cu firimiturile sale de fericire…
Mihnea Georgescu,
Multumesc. Orice auditie Wagner genereaza impulsul firesc pentru eroism. Poate ca este ceea ce ne lipseste in aceste timpuri.
Din fericire recentul spectacol Wagner care a deschis seria evenimentelor mondene reflecta mai mult recesiunea in spirit clownesc domnule nastase!
Fratica, anunta tati ca angajatii CFR Marfa NU si-au mai primit tichetele de masa de 3luni din cauza faptului ca Marfa, singura companie Cfr cu profit, a fost trecuta de Berceanu pe lista celor neprofitabile tocmai pt. a fi restructurata>privatizata>falimentata…Si are, crede-ma, zeci de mii de angajati si profit enorm (e un fel de Petrom).Poate de pe dealul Cotrocenilor NU se vede, dar chiar e ultimul stindard romanesc…daca vand astia si CFR-ul, s-a ales prafu’, putem stinge lumina in cocioaba Rhomhanica…
Harabula,
in opinia mea, nu va vine bine noua postura de Gica contra. “Gica” nu e un intelectual. Pe de alta parte, mi-e teama ca, la varsta mea, accept greu dirigintii (de logica, de lecturi, de ierarhii, de posibile asocieri politice transnationale, etc). Luati-ma si vizitati-ma asa cum sunt. In ceea ce-l priveste pe Plesu, am mult respect pentru ceea ce scrie, nu l-am apreciat prea mult pentru contributiile lui politice dar oricum, din ceea ce stiu, nu a concurat cu Druon pentru intrarea in Academia franceza. De aceea nu am inteles legatura pe care o faceti intre cei doi. Sunt multi alti scriitori romani valorosi.Sper ca in postarea viitoare sa mi-l recomandati pe Cartarescu.
@Adrian Nastase
Cred ca este legitima discutia despre atitudinea dv. POLITICA. Chiar acesta pare sa fie rostul blogului.Desigur imi puteti interzice sa-mi spun parerea, dar atat timp cat mai acceptati va mai deranjez.
Ma mira ca puteti trece usor peste diferentele ideologice in relatiile transnationale si puteti stabili relatii normale, omenesti, cu personalitati politice de dreapta. In acelasi timp , mie mi se pare, ca nu aveti nici un dialog cu dreapta romaneasca.
Aceeasi atitudine de necomunicare, instrainare, se observa intre toti oamenii politici romani. Chiar si intre cei din acelasi partid.
Nici nu-mi trece prin minte sa compar valoarea unui Plesu cu aceea a lui Druon. Apropierea am facut-o pentru pozitia lor politica de dreapta.
Reprosul meu nu este nici in estetica, nici in relatiile dv. interumane. Se refera la atitudinea dv. politica de consonanta cu mizeria romaneasca. Dispret si ura fata de oponenti, aliante ocazionale tradate, lovituri pe la spate si multa, multa demagogie.
Eu nu spun ca si dv. sunteti la fel. Dar va miscati printre ei ca pestele in apa.
In cateva cuvinte am vrut sa va reprosez ceeace mie mi se pare a fi duplicitatea dv. Pe de o parte va situati e pozitia unui estet rafinat, diplomat subtire, pe de alta parte sunteti participant activ la adancirea mocirlei bucurestene.
Si totusi ma intreb:sunt lucruri mai importante, decat ce?
Decat Basescu? Decat dosarele? Decat PSD-ul?
Domnule Nastase, este imposibil ca intelectualismul dv. sa nu va joace feste.
Pe scurt, in postarea mea, care pare nepoliticoasa, am vrut sa spun ca imi pareti de stanga pe malul Dambovitei si de dreapta pe malul Senei.
Cartarescu a avut o bursa in Germania in urma careia a scris probabil ceva fundamental de genul “De ce iubim femeile”.
@ Harabula (number X)
Rămâne întrebarea: După cine a plagiat Maurice Druon ca să fie jignit prin comparaţia cu Andrei Pleşu ?
@blogideologic
Maurice Druon pentru “Regii blestemati” a folosit “negri”: Gilbert Sigaux, Jose-Andre Lacour,Edmond Charles-Roux etc. Seria asta de romane este un produs de atelier.
Nici celebrul Mars al partizanilor, pe care l-a fredonat la urechea d-lui Nastase, dupa cate stiu eu, nu-i apartine in intregime.
Asa ca,las-o balta!
“Si totusi ma intreb:sunt lucruri mai importante, decat ce? Decat Basescu? Decat dosarele? Decat PSD-ul? Domnule Nastase, este imposibil ca intelectualismul dv. sa nu va joace feste.”
Domnul Adrian Năstase este un om politic român (truism). Bănuiesc că îl interesează proiectele pentru România. Pentru reuşita unui proiect sunt necesare două aspecte: 1/voluntarist; 2/ intelectualist. Tocmai pentru că a atins cele două aspecte, Adrian Năstase a fost cel mai eficient prim-ministru al României după 1989. Deci intelectualismul omului politic Adrian Năstase nu este un defect (atâta vreme cât este aliat cu un voluntarism robust, dar tocmai lipsa de voluntarism îi „joacă feste” omului politic Adrian Năstase). Pe de altă parte, mi-a fost greu să observ un dram de intelectualism la preşedintele României Traian Băsescu. Deşi are voluntarismul unui Peron, nu-i suficient pentru a conduce România.
@H de la Harabula
In primul rind, il acuzi implicit pe dl Nastase ca este om politic, ca si cum ar incerca sa disimuleze acest lucru. In al doilea rind ii reprosezi ca are relatii doar cu dreapta (de peste Tisa), desi are relatii bune si cu lideri ai dreptei romanesti, ca de exemplu, asa cum vad eu la TV, cu Crin Antonescu. In al treilea rind, mata te faci ca traiesti pe alta planeta, unde politicienii fac amor cu opozitia in plenul Parlamentului, de dragul armoniei interumane.
Pe scurt, esti ‘triplicitar’.
Interviu
- Domnule TB cât aţi fost în Franţa aţi vizitat şi Grădinile
Luxembourgului ?
- Da ! de acolo mă aprovizionam şi cu zarzavaturi proaspete
pentru nava mea. Ştiţi chestea cu focul…
- !!!
- De fapt după acel model voi face anul acesta un complex
din grădinile de la Băneasa-Pipera şi Muzeul satului
“Henri Coandă” din Băneasa-Voluntari (cel fără utilităţi)
care să satisfacă setea de zarzavaturi şi cultură a bucu-
reştenilor…
“Minima Moralia”, de Theodor W. Adorno, apare în Germania în 1974. Tot “Minima moralia”, dar de Andrei Pleşu, apare în 1988. După “vizite de studiu” în Germania. O “minimă jenă” nu putea avea Andrei Pleşu?
Domnule Nastase,
Departe de mine gandul de a cauta inlocuitori ai lui Maurice Druon in memoria dumneavoastra; pur si simplu, faptul de a va vedea vorbind despre “le bon francais” ma duce cu gandul la un alt academician francez, pe care-l citesc cu placere: Max Gallo. Un academician “Fier d’etre francais” (titlul uneia dintre multele sale lucrari; Ed. Fayard, 2006 – n.b.).
In aceasta epoca a crizelor si a indoielii, cred ca avem nevoie de mai multi curajosi care sa urce in “ring” (fosta “scena”, a politicii actuale), pentru a-si declara fatis mandria de a apartine unui anumit grup si pe cea de a-i promova proiectele. Dumneavoastra ati facut-o deja – daca e sa ma refer si numai la sustinerea acordata lui Mircea Geoana.
Harabula, blogideologic,
voi nu simtiti cum, datorita comentariilor voastre “hors sujet”, se obtine cresterea cantitatii de informatie inutila de pe blog?:)
Harabula,
UNELE lucruri sunt mai importante decat ALTELE; ce-i atat de greu de inteles, “logicofagule”? Si tu vrei liste?
blogideologic,
).
de ce persisti in asocierea aceasta (Maurice Druon – Andrei Plesu), bazandu-te doar pe sursele de inspiratie ale celor doi? Proportiile comparatiei trebuie analizate luand in consideratie si alte elemente in afara operei, daca vrei sa epuizezi subiectul (epoca celor doi, eticul din viata lor, economicul etc. – ca sa nu enumar decat elementele cu “e”-uri… in frunte
Hai, ca, din punct de vedere 3) “divertist”, promite sa devina interesant schimbul vostru de… postari.
blogideologic,
. Iar cum dreptul proprietatii intelectuale protejeaza doar forma operei, nu si ideile continute, eu cred ca acest amanunt de forma (majuscula/minuscula din titlu) face ca cele doua lucrari sa nu poata fi considerate identice. Deci nu-i plagiat! Am zis! (si am glumit, desigur 
).
“Minima moralia” de Andrei Plesu este diferita de cea a lui Adorno! Nu ai vazut ca particula “moralia” este scrisa cu minuscula la cel dintai?
Edit Piaf a fost cea mai tare. Am vazut si un film cu ea.
adresat in exclusivitate d-nului a. nastase, deci nu cenzurati
daca druon era liberal il mai aminteati?
neinfectat de comunism,
Da. Nu m-a interesat ideologia pe care o impartasea. M-a impresionat personalitatea lui, felul in care a marcat istoria unei tari si nu numai a unei singure tari. Felul in care si-a croit un drum in viata, supravietuind sinuciderii parintelui sau, felul in care a refuzat sa mai creada ca romanul este un produs industrial, felul in care a ales sa-si serveasca tara – in razboi si in timp de pace. Si pentru multe altele. Poate si pentru ca a avut incredere in mine sa-mi propuna sa-i fiu ”complice” intr-un proiect european.
Harabula,
In opinia mea, stanga si dreapta, din punct de vedere politic si nu ideologic sunt foarte diferite in Romania, Franta sau Republica Moldova. In Franta, in conditiile unei stangi marcate o lunga perioada de componenta comunista si de relatia cu URSS, mi s-a parut ca atitudidea lui De Gaulle a avut un caracter mai curand de aparare a identitatii unei tari care urma sa fie subjugata dupa razboi, pentru motivele cunoscute. Am crezut, inainte de 1989 ca o astfel de atitudine poate fi potrivita si pentru noi. In Republica Moldova, comunistii au ”acaparat” stanga si din, acest motiv, partidele pro-romanesti s-au declarat toate de drepta. Ceea ce a fost o greseala. Pe de alta parte, nu cred ca trebuie sa extrapolati temperatura relatiilor mele cu Basescu si locotenentii sau locotenentele sale (care nu cred ca au o problema cu diferentele stanga/dreapta) la relatiile mele personale cu reprezentanti ai dreptei romanesti, incepand cu Ion Ratiu, Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Mircea Ionescu Quintus, Dinu Zamfirescu (pe care l-am reintalnit ieri), sau cu domnii Campeanu, Sandulescu (prieten si coleg cu tatal meu la Liceul militar de la Manastirea Dealu), Ciuceanu, dar si cu multi din generatia mai tanara. Pe unii i-am ajutat in cariera profesionala, altii m-au ajutat in diferitele mele proiecte, de interes mai larg. Nu gasesc multe exemple de reprezentanti ai dreptei romanesti cu care sa nu fi fost sau cu care sa nu fiu intr-o relatie cordiala, in ciuda unor diferente ideologice sau politice. Aveti astfel de exemple?
Normal ca nul intereseaza ideologia. Si pe Coposu sil aminteste bine, de pe vremea cand dadea euroi la oameni in piata casa destabilizeze tara dea trebuit Presedintele sa cheme mineri tocmai din Petrosani casa le bage mintile in cap. Sau sa le scoata, dupa caz.
Stimate domnule Nastase,
Va recomand sa cititi pe blogul lui Pierre Assouline din Le Monde, articolul de ieri despre Maurice Druon (passouline.blog.lemonde.fr/livres) Va va permite sa cunoasteti si alte aspecte din viata academicianului francez, dar si sa intelegeti sursele de documentare ale lui Harabura, desi dansul evita sa mentioneze de unde a luat informatiile.
nraducanu,
Sunt multe articole interesante despre Maurice Druon, in presa franceza. Iata cateva
Francois Dufay, Disparition – Maurice Druon – souvenirs d,un vieux lion (Le Point.fr)
Philippe-Jean Catinchi, L,academicien Maurice Druon est mort (Le Monde, 14-15 .o4)
Francois d,Orcival, Hommage a Maurice Druon Valeurs Actuelles
Maurice Druon, mort d,un partisan de la langue francaise (La Croix)
Francine de Martinoir, Maurice Druon, un seignor des lettre est mort, (Le Figaro)
@ Paul
Asocierea Druon … Pleşu a comis-o avatarul (nu ştiu cui) Harabula în postarea din aprilie 15, 2009 la 10:25 pm. Tot ce am scris eu este ulterior.
Cu stimă,
Se pare că nu a fost măsurată încă dimensiunea răului pe care l-a făcut triada Pleşu-Liiceanu-Patapievici în cultura română. Nicio tentativă de metrică în acest sens nu este chiar “hors sujet”.
blogideologic,
).
daca nu-mi spui in doua vorbe ce “rau” reprosezi trio-ului citat mai la deal, nu voi sti la ce sa ma raportez in cadrul acestei critici.
Recunosc a nu fi citit decat putin din fiecare dintre autorii citati de catre tine, dar – poate tocmai de aceea? – mie mi se par niste cantitati neglijabile in cadrul culturii romane; adica, imposibile a influenta in vreun fel “tavalugul” occidental, care matura cultura romaneasca actuala.
Cat despre persistenta in asocierea Maurice Druon/Andrei Plesu, chiar formula mea o clarifica: nu te-am acuzat ca ai creat (“comis”) aceasta asociere, ci ca ai perpetuat-o (odata comisa de catre avatarul Harabula; apropo, avatar = reincarnare a unui zeu, nu?
“avatar = reincarnare a unui zeu” – sensul este mai general, dar in vorbirea curenta cuvantul tinde sa devina adjectiv: om capabil sa se disimuleze in formele cele mai surprinzatoare pentru a putea lovi pe ascuns, la adapostul anonimitatii. In vorbirea populara, probabil ca acesta va dobandi si sensul de ‘om zgarcit’: “Il stii pe cutare ? – Da, un om avatar, un om rau!”
@ Adrian Năstase
Amirator al măreţiei regilor Franţei absolutiste, cât şi companion al generalului de Gaulle în cel de al doilea război mondial, fără îndoială că Maurice Druon aparţinea ideologic unui curent politic numit “dreapta colbertistă”. Este interesant că Barack Obama este destul de rece faţă de iluminismul colonial nord-american, dar a trimis o scrisoare caldă fostului preşedinte francez Jacques Chirac, –gaullist şi colbertist–, în schimb practic l-a neglijat pe Sarkozy care duce ostentativ o politică anti-colbertistă. Acum urmează întrebarea mea: Cum vă situaţi dumneavoastră în suflet faţă de “colbertismul economic”? Venind cu exemple din practica guvernării precedente, colegul de blog ALM vă aşeza direct în tabăra ideologiei economice anti-colbertiste.
@ Paul
“daca nu-mi spui in doua vorbe”
Jonathan Rée
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Revenind la realitatea politica, ramane o prioritate pentru politica externa/diplomatia culturala romaneasca reinnodarea legaturilor cu tarile latine, in special cu Franta. Este inacceptabil sa nu mai avem nici o usa deschisa la Paris/Lyon (?) in conditiile in care un chinez care face un tur al Europei ramane mirat ca Romania si Franta nu sunt unul si acelasi stat!
@ Alex
“un chinez care face un tur al Europei ramane mirat ca Romania si Franta nu sunt unul si acelasi stat!”
Hristos a înviat ! Mulţumesc foarte mult pentru informaţia relevantă privind mirarea “unui chinez”. Poţi pune un link sau un termen alfanumeric de căutare pe Google ?