Interviu Agerpres

Puteti citi mai jos interviul pe care l-am acordat astazi Agerpres.

13:47 Adrian Năstase: Acordul cu FMI, un colac de salvare pentru Traian Băsescu – interviu

            – fişier audio gratuit pe http://audio.rompres.ro -

 

Bucureşti, 19 mar /Agerpres/ – Preşedintele Consiliului Naţional al Partidului Social Democrat, Adrian Năstase, a acordat, joi, un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, în care a vorbit despre oportunitatea unui acord stand-by al României cu Fondul Monetar Internaţional, despre poziţionarea social-democraţilor în actuala guvernare, precum şi despre problemele legate de criza economică.

 AGERPRES: Domnule Adrian Năstase, PSD are o abordare destul de confuză în problema acordului cu FMI. Care este poziţia dumneavoastră în legătură cu acest subiect?

 Adrian Năstase: Aici sunt două aspecte ce trebuie lămurite: pe de o parte, acordul în sine cu FMI, iar pe de altă parte, poziţia PSD. Să le luăm pe rând. În primul caz, cel al acordului, cred că este esenţial să lămurim pentru ce anume se face acest împrumut. Care sunt motivele şi constrângerile pentru care România recurge la acest instrument? Iniţial, am aflat cu toţii de la Traian Băsescu că statul nu are probleme cu banii şi că împrumutul ar fi destinat sprijinirii sectorului privat care nu ar putea rambursa datoria externă de vreo 24 miliarde de euro în acest an. Mai nou, însă, aflăm altceva. Urmărind prestaţia lamentabilă a lui Traian Băsescu la Realitatea TV am aflat că, de fapt, avem reale probleme economice şi că estimările cele mai pesimiste au fost depăşite. De altfel, spuneam aceste lucruri încă în urmă cu multe săptămâni, atunci când am explicat de ce nu am participat la votul asupra bugetului care era de fapt un text de S.F. şi nu un text serios. Prin urmare, acordul cu FMI este o soluţie de avarie pentru economia românească, cam cum s-a întâmplat şi prin anii ’97-’98-’99. Cred însă că Traian Băsescu se încurcă în explicaţii. Acum a venit momentul să îşi prezinte bilanţul. Trebuie să dea socoteală pentru situaţia în care se află România. Trebuie să răspundă, nu pentru provocarea crizei, ci pentru faptul că suntem total nepregătiţi în faţa ei şi din punct de vedere politic, şi din punct de vedere economic, şi din punct de vedere social. Să dea socoteală că în acest moment dificil suntem implicaţi în tot felul de scandaluri, ţara este într-o stare de haos, cu tensiuni la nivelul sindicatelor, în condiţiile în care presa germana şi britanică vorbesc chiar despre un posibil faliment al statului român. Deci, în afară de un acord cu FMI, după părerea mea, ar trebui să avem şi un acord anti-Băsescu. Este o premiză pentru ca în anii viitori să fim mai bine pregătiţi în faţa unor astfel de situaţii, pentru că un personaj care a ajuns preşedinte prin fraudă, care a numit un guvern prin şantaj, care practic a sabotat guvernul din care făcea parte în 1997 şi, în calitate de preşedinte, face acelaşi lucru cu guvernul de acum, în mod evident nu poate fi un partener şi mai ales un lider care să arate drumul.

 AGERPRES: Şi totuşi, avem nevoie de un acord cu FMI…

 Adrian Năstase: Tocmai de aceea, PSD a acceptat ideea, acesta fiind al doilea aspect despre care voiam să vorbesc. Vă reamintesc că, în contextul dezbaterilor despre buget, am fost printre primii care au afirmat că baza de la care se pleacă este nerealistă, că veniturile prognozate sunt exagerat de optimiste. Atunci, unii au afirmat că sunt un critic al guvernului din care PSD face parte. Acum, însă, mulţi îmi dau dreptate.

 Revenind însă la acordul cu FMI, acesta are pentru PSD mai mult decât o valoare economico-financiară. El ridică o serie de probleme de natură principială, ideologică dacă vreţi, subiectul fiind relevant pentru statutul partidului într-un an electoral, pentru că prin acest împrumut, guvernul sprijină sectorul privat şi este foarte bine că o face, doar că acest lucru s-ar putea întâmpla să afecteze un electorat foarte larg sau mai bine zis cetăţenii ţării într-un mod egal. Acest acord va ridica foarte multe semne de întrebare din punctul de vedere al răspunsului pe care va trebui să-l dăm la cine plăteşte această criză. Costurile ar trebui distribuite solidar în societate, dar şi beneficiile. Aici este rolul nostru, ca partid, să echilibrăm aceste lucruri şi să alegem răul cel mai mic, într-un moment în care guvernele de dreapta, de după 2004, au dus ţara într-un punct în care ne uităm în cămara guvernului, în care nu mai există resursele care trebuia să existe şi rezervele pe care noi le-am lăsat în 2004. Într-un an electoral am lăsat pentru guvernul următor un deficit de 1,3%. De aceea, trebuie să fim extrem de atenţi la conţinut, să vedem care sunt condiţiile pe care Fondul ni le impune în mecanismul de condiţionalităţi şi să fim capabili să impunem propriile noastre priorităţi.

  AGERPRES: Prin urmare, PSD ar putea avea obiecţii faţă de conţinutul acordului?

 Adrian Năstase: Sigur, acordul se negociază şi aceasta depinde foarte mult de echipa de negociatori. Aceasta, dacă nu cumva Traian Băsescu a stabilit în avans şi acest lucru. Nu ştiu dacă aţi sesizat, dar şeful statului şi-a asumat acest rol şi chiar acordul în sine. El a stabilit că trebuie să ne împrumutăm, el s-a întâlnit cu delegaţia Fondului, probabil tot el a negociat principalele elemente ale acordului sau le va negocia. De ce? Pentru că, evident, prin acest împrumut, Traian Băsescu obţine un colac de salvare într-un an în care doreşte să fie reales. Lui îi este indiferent ce se va întâmpla atunci când probabil că i se va termina al doilea mandat pe care doreşte să-l obţină. Mandat care – ce concidenţă – s-ar suprapune cu perioada de graţie de cinci ani acordată, probabil, de FMI. După aceea, ţara va trebui să plătească 20 de miliarde de euro într-un interval de doi ani! Aceasta este de fapt ceea ce ştiu foarte mulţi, dar pe de altă parte, ne dăm seama că interesul ţării este de a nu se crea panică prin devalorizarea leului, prin atacuri speculative la adresa leului, şi atunci acceptăm acest lucru, fiind conştienţi că este, de fapt, şi jocul celui care a dus România în acest punct şi atunci oferă acest colac de salvare pe spatele generaţiilor viitoare, care vor plăti pentru asta.

 AGERPRES: Domnule Năstase, să înţelegem că dacă PSD va accepta acordul cu FMI înseamnă că partidul acceptă termenii lui Traian Băsescu?

 Adrian Năstase: Lucrurile nu sunt atât de simple. Este adevărat că ne aflăm, ca partid, într-o postură dificilă. Suntem parteneri cu PD-L la guvernare şi, cel puţin la nivel central, lucrurile par să funcţioneze, într-o anumită măsură, dar suntem şi adversari ai lui Traian Băsescu. Şi trebuie să observăm că nu este doar un parteneriat în doi, ci un fel de parteneriat în trei, în care unul dintre parteneri trebuie să lupte pe două fronturi. De aceea, nu ne situăm pe poziţii antagonice de ieri-de azi. Iar Traian Băsescu, fiind asociat sută la sută cu PD-L, este clar că mesajul nostru pentru electorat riscă să fie confuz tocmai din cauza acestei situaţii. Este esenţial pentru PSD să îşi stabilească clar priorităţile, să afirme răspicat care sunt proiectele pe care le susţine şi să îşi precizeze explicit poziţia pe scena politică. Suntem un partid puternic, unit şi avem o identitate distinctă. Iar în numele electoratului nostru şi al valorilor pe care le reprezentăm, trebuie să respingem tentativele tot mai evidente de subordonare la care suntem supuşi, atacurile din teritoriu la adresa oamenilor noştri, la adresa organizaţiilor noastre, la adresa primarilor noştri. PSD nu este şi nu va fi niciodată obişnuit cu statutul de partener secundar la guvernare.

 AGERPRES: Care credeţi că este soluţia?

Adrian Năstase: Nu există neapărat o soluţie miraculoasă. Poziţia noastră ca partid trebuie să fie extrem de simplă: participăm la o guvernare care trebuie să reflecte identitatea, valorile şi obiectivele noastre. Spre exemplu, populaţia a aflat din gura premierului că guvernul a introdus pensia socială minimă, că va compensa medicamentele, că va demara programul de izolare termică a clădirilor, iar noi nu am ştiut să afirmăm foarte puternic că acestea sunt măsuri promovate de PSD încă din perioada 2001-2004, de guvernare PSD, şi că aceste proiecte au fost reluate acum. Nu am ştiut să spunem că programul medicamentelor compensate cu 90% lansat în perioada noastră, şi care a fost anulat de guvernul Tăriceanu după alegeri, acum, când este relansat, pare cumva o iniţiativă nouă a guvernului Boc. În realitate, este o iniţiativă a guvernului PSD, anulată la un moment dat de guvernele de dreapta. De aceea, cred că este important ca noi să ne asumăm paternitatea ideilor, proiectelor noastre şi, dacă tot ne asumăm solidar cu PD-L costurile sociale ale acestei guvernări, măcar să ne asumăm şi realizările ei.

 AGERPRES: Dar nu credeţi că, în acest fel, PSD declanşează o concurenţă şi chiar un conflict cu PD-L, iar cel care va avea de suferit va fi tot electoratul?

 Adrian Năstase: Eu cred că este chiar necesar să existe o concurenţă, dacă se poate constructivă, între cele două partide. Până la urmă, suntem adversari politici şi ne aflăm acum în această formulă din cauza contextului economic din acest moment şi datorită voinţei electoratului. Colaborarea noastră este una pragmatică, una care iese din regulile obişnuite ale cooperării politice şi din practica de până acum a partidului nostru, dar considerăm că, în situaţia de acum, PSD trebuie să-şi pună propria amprentă asupra guvernării şi să nu pară cumva că este o anexă a acestei guvernări, că află de la TV despre negocierile care se poartă la Cotroceni între Traian Băsescu şi Emil Boc.

 Trebuie să dăm mai multă consistenţă actului de guvernare, şi, în momentul în care se discută peste tot despre criză, să discutăm despre măsuri concrete.

 Nu cred că putem face politică în mod profesionist fără să discutăm asemenea lucruri. Înainte de a lua decizii, trebuie să judecăm şi să discutăm problemele sub toate aspectele lor. La nivelul departamentelor PSD, pe care le coordonez – ieri (miercuri – n.r.) s-a decis noua conducere a acestora – să avem astfel de dezbateri şi să ridicăm probleme de acest gen înainte de a avansa soluţii concrete. Am avut, spre exemplu, un document foarte interesant despre modalităţile de ieşire din criză şi relansarea economică, unde am adus în discuţie aceste probleme, dar şi altele de esenţă legate de criza actuală şi de trecerea aceasta extraordinară pe care trebuie să o observăm nu doar din interiorul ţării, ci şi din afară. Spre exemplu, ce punem pe primul loc: afacerile şi interesele sectorului privat sau protejarea oamenilor simpli, a pensionarilor, a funcţionarilor şi a profesorilor? Sau poate există o legătură între ele?

 AGERPRES: Credeţi că astfel de discuţii teoretice îi interesează acum pe români?

 Adrian Năstase: Evident că românii sunt preocupaţi de efectele crizei economice, de perspectiva pierderii locului de muncă, a micşorării salariului sau de scăderea puterii de cumpărare. Soluţiile la aceste probleme de natură economică şi socială sunt legate indisolubil de PSD, respectiv de viziunea, principiile şi valorile social-democrate.

 Dar trebuie să avem în vedere un lucru. Dacă acţionăm asupra salariilor, dacă garantăm datoriile firmelor private, dacă îi ajutăm pe pensionari, sau dacă tăiem cheltuielile bugetare, acţionăm, în primul rând, asupra efectelor crizei şi nu asupra cauzelor. Acţiunile îndreptate împotriva efectelor negative sunt obligatorii, dar ele vor fi doar soluţii pe termen scurt. Dacă nu identificăm cauza reală a crizei şi dacă nu o înlăturăm, atunci astfel de probleme vor reapărea, pentru că ideea de a transforma criza financiară mondială în ţap ispăşitor nu ne ajută prea mult. Există o suprapunere de factori care au determinat situaţia de acum, în primul rând involuţiile macroeconomice din ultimii ani, şi de ceea ce aş numi criza de sistem economic a guvernării pe datorie din ultimii patru ani şi, pe de altă parte, acest tzunami extern care s-a suprapus peste o situaţie deja dificilă.

 AGERPRES: Vorbeaţi despre o cauză reală a crizei, care consideraţi că ar fi aceasta?

 Adrian Năstase: Cauza constă, în mod evident, în eşecul capitalismului de factură neoliberală. Asistăm astăzi la eşecul principiilor de bază care au configurat modelul economiei globale. Suntem martorii unei crize sistemice la care s-a ajuns pentru că s-a mers excesiv pe dereglementare şi pe minimizarea rolului de arbitru al statului. Nu am în vedere mai puţină piaţă, ci mai multă reglementare; nu susţin intervenţionismul, ci impunerea unor reguli şi a unui control mai atent din partea statului. Nu mă pronunţ împotriva oamenilor de afaceri şi a câştigurilor tot mai mari, dar nici nu pot accepta polarizarea excesivă a societăţii. Cred, aşadar, că trebuie să regândim relaţia dintre stat şi piaţă şi să vorbim despre un nou tip de capitalism, inclusiv în România.

 AGERPRES: Poate vorbi un partid social-democrat cu adevărat despre un nou tip de capitalism?

 Adrian Năstase: Dacă ne uităm puţin la ce se întâmplă, acum, în ţările din vest, avem un răspuns foarte clar la această întrebare. Sunt foarte multe guverne de dreapta care au înţeles limitele a ceea ce s-a întâmplat până acum şi vin cu soluţii pe care mulţi le-ar putea califica la limita socialismului. La un moment dat, vorbeam despre falimentul capitalismului de dreapta, dar formula care ar fi rezultatul implicit al unei soluţii, al unui model de capitalism de stânga va ridica foarte multe semne de întrebare sau ar putea fi contestată. Oricum, un lucru este foarte clar: îmbinarea unei soluţii derivate din rolul pieţei cu un rol mai puternic protector până la urmă al statului, ideea unor programe sociale pentru a echilibra de fapt tensiunile din societate reprezintă măsuri absolut necesare.

 În perioada 2000-2004 am condus un guvern care a ştiut să echilibreze foarte bine măsurile caracteristice unei economii de piaţă reale cu măsurile sociale menite să menţină un echilibru. Până la urmă, totul ţine de menţinerea acestui echilibru, între indicatorii macroeconomici, pacea socială şi stabilitatea politică. Trebuie să evităm în continuare ca nevoia de prosperitate să fie transformată în lăcomie. Aici mă gândesc inclusiv la băncile din afară, căci vinovaţi pentru aşa-zisele ”produse toxice” de pe piaţa financiară sunt, în primul, rând cei care le-au creat. AGERPRES /(Cătălina Matei)