Zilele acestea, am avut mai multe intalniri cu diversi specialisti straini in domeniul economiei, pe care ii cunosc de multa vreme, si cu care am discutat despre problemele bugetului actual. Iata cateva dintre concluzii :
I. Părţi pozitive:
Cuprinderea principalelor măsuri cu profil social puse în practică în perioada 2001-2004 sau impuse de PSD în perioada de opoziţie:
- Protecţia copilului
- Acordarea de produse lactate şi panificaţie
- Asigurarea de 6% din PIB pentru educaţie
- Ajutorul social privind încălzirea locuinţei
- Creşterea punctului de pensie foarte aproape de 45% din salariul mediu
- Garantarea pensiei minime
- Ajutoarele de stat privind zonele libere
II. Premisele calculării veniturilor prevăzute în Bugetul de Stat şi în Bugetul de asigurări sociale sunt discutabile:
2.1 creşterea economică de 2,5% este în contradicţie cu trendul economiei manifestat în trimestrul IV 2008 şi trimestrul I 2009
- Reducerea previzibilă faţă de 2008 a personalului în industrie şi construcţii şi, respectiv, de producţie, care nu pot fi compensate – în perioade scurte, respectiv de un an de zile – prin creşteri de productivitate în sectoarele respective
- În calculul bugetului s-a avut în vedere, practic, păstrarea nivelului producţiei industriale din 2008
- Menţinerea impozitării în aceiaşi parametrii generali (de reţinut că impozitul este component al PIB)
- Posibilităţi mai reduse de import ale ţărilor UE, inclusiv din România
- Noul context bancar, diferit total faţă de semestrul I 2008 cu reflex negativ în producţia industrială, construcţii şi transporturi
- Tendinţa pronunţată de scădere a vânzărilor de mărfuri şi, în special, a produselor scumpe (autoturisme, alte bunuri de folosinţă îndelungată)
Luarea în calcul a ipotezelor prezentate mai sus (şi nu numai), privind creşterea economică din 2009, ar proiecta pentru România acestui an un nivel corespondent cu cel atins în trimestrul III 2007, adică cu 5-7% sub anul 2008
2.2 Rata inflaţiei de 4,5% la sfârşitul anului şi de 5% în medie anuală (chiar dacă este sprijinită de promisiunile BNR), este imposibil de susţinut, luând în considerare urmatoarele :
- Posibilităţile de intervenţie ale BNR se vor reduce treptat; în semestrul II este posibil să apară o nouă modificare(în plus) a dobânzii de referinţă
- Rata inflaţiei din luna ianuarie (de peste 6%), la care se vor adăuga noi creşteri în februarie, mai şi octombrie, legate (posibil) şi de „corecturile” care se vor aduce, mai ales, în sistemul de pensii
2.3 Cursul de schimb foarte optimist de 4 lei/euro (în medie anuală), ceea ce presupune, timp de 4-5 luni din acest an, niveluri de 3,6-3,8 lei/euro; acesta ar fi probabil cursul de echilibru general al economiei noastre în această perioadă.
III. Prevederi care ar putea fi avute în vedere, eventual, la prima rectificare a bugetului – cel mai târziu în cursul lunii aprilie
3.1. Reducerea mai accentuată a cheltuielilor administraţiei publice (proiectul de buget prevede o reducere numai de 1% în 2009 faţă de 2008), dar pe alte capitole decât:
- apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, care în prezent are deja o reducere de 4% faţă de 2008, inclusiv la cheltuielile de capital;
- cercetare în domeniul agriculturii (-4,8 faţă de 2008);
- cercetare în domeniul combustibililor şi energiei (-42%).
“Plusurile” asigurate prin „cedările” demagogice din bugetele Camerei Deputaţilor şi Senatului nu rezolvă problema cercetării ştiinţifice.
3.2. Recalcularea indemnizaţiilor de delegare (+57% faţă de 2008 şi +72% faţă de 2007), precum şi a indemnizaţiei de detaşare (+73%, respectiv +90%).
3.3. Recalcularea veniturilor ţinând seama de:
- un nivel al producţiei industriale redus faţă de 2008 cu 4-6%, cu deosebire în construcţii de maşini şi fabricarea materialelor de construcţii;
- reducerea mai accentuată a activităţii de comerţ exterior, de unde şi diminuarea taxelor vamale;
- scăderea ratei de activitate a populaţiei şi majorarea numărului de şomeri ( la peste un milion), cu mult peste nivelul prognozat de 5,5%, nivel practic atins deja;
- recalcularea impozitului pe dividende datorat de persoane juridice;
- în prezent s-a luat în calcul o creştere de 55% faţă de 2008;
- redimensionarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor;
- proiectul de buget preved o creştere cu 88% comparativ cu anul trecut;
- impozitul pe salarii prevede o creştere de 36% în condiţiile în care, practic, numărul salariatilor rămâne neschimbat (5225 mii faţă de 5185 mii în 2008), iar majorarea câştigului salarial mediu brut este de 5,8%.
IV. O problemă importantă pentru bugetul pe 2009 şi unii următori o reprezintă alocarea fondurilor pentru lucrările de investiţii publice
- În prezent avem în lucru un şantier deschis pe întreg cuprinsul ţării, în fiecare an alocându-se cât este posibil pentru fiecare obiectiv şi se mai deschid unele lucrări noi; darea în funcţiune sau folosinţă reprezintă un procent cu totul nesemnificativ.
- Este necesară o modificare radicală a modului actual de alocare – care să aibă acordul quiasiunanim al beneficiarilor – orientat pe finalizare.
- Ar fi necesar să se omologheze prioritatea dărilor în folosinţă pe care să se concentreze, practic, toate fondurile disponibile, concomitent cu conservarea obiectivelor pentru care – dacă s-ar aloca în fiecare din anii următori fonduri ca în 2008 şi 2009 – ar fi necesari 20-40 de ani de aşteptare. Cel puţin, pentru unele dintre acestea.
După încheierea trimestrului I vom avea informaţii mai complete privind profunzimea tendinţei de reducere a importurilor ţărilor UE din România, situaţia agriculturii (subvenţiile şi perspectiva producţiei agricole) preţul materiilor prime, în special ţiţei.
Comentarii Recente