Adevarata lupta abia acum incepe

Un coleg al nostru a primit o  sanctiune de partid. Daca nu s-ar fi intamplat asa, partidul insusi ar fi fost o victima a unui atac ale carui consecinte sunt greu de imaginat. Decizia de a retrage sprijinul  pentru cineva  contine intotdeauna, in interiorul ei, un element de regret dar si un element de responsabilitate (sau asa ar trebui). Nu ma refer aici doar la episodul recent din PSD, sau doar la politica. In viata, atunci cand momentul iti dicteaza sa iei inapoi increderea acordata cuiva sau sa o suspenzi  pentru o vreme, inseamna ca acea relatie de incredere a fost testata si nu a rezistat presiunii la care a fost supusa.
Am vorbit, imediat dupa anuntarea deciziei noastre, despre un test aplicat partidului de catre Traian Basescu. Am prezentat hotararea conducerii PSD ca pe o reactie legitima, in circumstantele date.
Vad deja, in jurul nostru, interpretari dintre cele mai diverse:  ”mesaje”,conflicte, tabere, semnale, evolutii. Ca de obicei, va indemn sa o alegeti pe cea mai simpla. Traian Basescu a incercat sa ne loveasca din nou, iar noi i-am  raspuns,  ca un partid lucid, unitar, care isi respecta si isi protejeaza principiile si identitatea.

“Cum va reusi (partidul n.b.) sa-si mentina identitatea, linia de conduita si platforma sa politica, in contextul actual; cum va reusi sa imbine raspunderea pentru guvernarea tarii, in cadrul aliantei cu PD-L, nerenuntand la obiectivele sale strategice si pastrand si consolidand legaturile cu propriul electorat”. Citez o preocupare enuntata pe l blogul sau de dl Iliescu. O citez, pentru ca acest tip de raportare continua la propria identitate este obligatorie pentru noi toti, pentru fiecare dintre cei care participa la luarea deciziilor sau pot influenta evolutia PSD, acum si in viitor. O citez pentru ca sunt de acord cu ea. Participarea la guvernare – aceasta sau alta; singuri sau intr-o formula oarecare; acum sau mai tarziu – nu este ceea ce ne defineste ca partid. Istoria, doctrina  si oamenii definesc PSD: deopotriva cei care fac parte din echipa noastra si cei care au incredere in noi, de fiecare data cand le cerem votul. Iar istoria este cea care spune ca noi am condus cea mai competenta guvernare de dupa 1990, am obtinut cele mai bune rezultate si am adus cea mai mare cantitate de speranta in vietile oamenilor. Acestea sunt valorile noastre: echipa tinuta impreuna de competenta si solidaritate, respectul fata de propriul electorat, si un trecut comun care ne conditioneaza pentru totdeauna viitorul, impunandu-i standarde de excelenta.
S-a spus, in ultimii ani, despre acest partid ca si-a pierdut electoratul, ca si-a pierdut unitatea, ca si-a pierdut identitatea de stanga sau ca si-a pierdut demnitatea. A demonstra contrariul nu se face cu vorbe. Se face castigand cel mai mare numar de voturi in alegeri, actionand ca o echipa, construind un program solid si consistent social-democrat si guvernand fara a face compromisuri grave, dincolo de limitele rezonabile ale unei coabitari politice in interesul tarii, nici fata de propriile principii si, mai ales, nici fata de angajamentele luate.
Cea mai mare provocare pentru PSD este nu viitoarea miscare a lui Traian Basescu, nu generalii sau sergentii pe care acesta ii doreste infiltrati prin peretii Palatului Victoria, ci respectarea promisiunilor asumate in fata celor care ne-au votat.

Respectarea procentului de 45% a punctului de pensie, sprijinul pentru agricultori, sprijinul pentru invatatori si profesori si alte elemente de acest gen reprezinta mai mult decat promisiuni electorale – ele fac parte din identitatea partidului nostru sub aspectul actiunii sale politice. Momentul in care aceste promisiuni ar fi ignorate sau incalcate ar reprezenta infrangerea, daca nu chiar afectarea grava a tot ceea ce inseamna PSD. A ne transforma planurile in rezultate, in favoarea si in sprijinul oamenilor: acesta este singurul razboi in care merita sa luptam, si numai aici putem obtine victoriile adevarate.
Astazi s-a luat o decizie corecta si necesara pentru partid. Sper ca si de acum inainte vor fi luate decizii corecte si necesare.

Raspunsuri

Inainte de raspunsuri, un comentariu general.

Am vazut ca multi dintre voi au avut comentarii care sugerau neintelegerea pozitiei mele fata de ordonanta care “reglementeaza” cumulul dintre salariu si pensia la stat. Voi incerca sa fiu mai clar: nu sunt de acord cu forma acestei ordonante, fiindca ea vine impotriva a foarte multe principii in care eu, ca social-democrat, cred. Si tocmai pentru ca intentia pare sa fie una corecta (cel putin cea public exprimata), sunt convins ca, daca se va dori, se va reusi sa se modifice actul in cauza tocmai pentru a nu mai avea atatea efecte negative asupra populatiei. Iata, spre exemplu, in Parlament, daca Guvernul nu revine asupra deciziei sale, s-ar putea amenda textul Ordonantei  in sensul ca s-ar permite cumulul in conditiile Codului Muncii si al Legii pensiilor. Cei care beneficiaza de pensii speciale (ocupationale conf.UE) pot cumula partea din pensia ce le revine din sistemul public de pensii cu venituri salariale obtinute din institutii publice. Cei care beneficiaza de pensii speciale platite integral din bugetul de stat (cele de tip militar) nu ar putea beneficia de cumul cu venituri salariale de la stat, decat daca suma provenita din pensia bruta si venitul salarial brut este mai mica ….(un nivel ce ar trebui definit), pe fiecare luna, pentru perioada  ian. 2009- ian 2010. Se pot cauta si alte solutii.

Avem o datorie morala fata de electorat, si fata de toti cetatenii Romaniei, iar aceasta datorie este aceea de a cauta mijloace, la guvernare, de a pune in aplicare ce am promis si de a face o viata mai buna pentru romani.

Arkana, daca zici tu, ala este un moment. Pacat de televizor.

Alex, pari sa ai multa pasiune pentru politica externa. Da, cu siguranta cele enumerate de tine pot fi trecute in panoplia evenimentelor din 2008. Poate nu le vedem la fel in anumite interpretari.

Rodica, sa iti creasca mare Buburuza. Eveniment mai important ca acesta nu poate exista. Ca tata a doi baieti stiu ce vorbesc.

Rabbi Schtrudell, intr-un an plin de conflicte, uitasem de olimpism. Multumesc pentru aducerea aminte.

Instalatorule, este o onoare pentru mine, sincer, faptul ca m-ai trecut pe lista evenimentelor. Poti sa ma „pisezi” in continuare cu comentarii.

Florin Mihai, eu sunt o persoana greu de suparat.

Mihai, nu sunt un specialist in muzica, dar sunt sigur ca Madonna nu a concertat in Romania, nici in 2008, nici in alt an.

Costi, multumesc pentru Monolog. Sper ca si pe colegii de blog i-a ajutat.

Roni, nu inteleg acel sondaj. Lumea pierde tot mai multe prin razboaie si nu mai castiga nimic.

George Serban, plin de intelesuri comentariul tau. Pacat ca nu mai esti in politica. Succes si tie.
PS: Sunt impresionat de abilitatea ta de a scrie de la volan pe un telefon mobil. Nu cred ca imi va reusi prea curand asa ceva.
PPS: Nu eu, ci toata lumea ar aprecia lipsa unui astfel de instinct politic acolo unde el nu trebuie sa existe.

Petronius, eu nu as vedea atat de multe reusite ale personajului. El poate sa creada ce vrea. Si sper ca finalul comentariului tau reprezinta doar o gluma. Nu as vrea sa cred ca asa ceva ii poate trece prin minte unui om de stat.

Frank Zapa, cum ti se pare alianta de la guvernare?

Augustin, si eu te respect si accept interpretarea pe care ai dat-o editorialului meu.

Ionborgo42, sunt obiectiv si recunosc ca ai dreptate in ceea ce priveste raspunsul pe care i l-ai dat lui Roni.
PS: M-au pus pe ganduri comentariile tale.

Boni, la intrebare gasesti aici un raspuns:

http://nastase.wordpress.com/2008/12/21/guvernul-basescu-2/

Cinik, multumesc pentru apreciere. Acest blog merge mai departe impreuna cu mine.

Eugenius, nici eu nu pot sa te injur. Ma crezi sau nu, iti inteleg perfect sentimentele.

Carol, da exista o echipa si este normal sa existe.

Petronius, daca imi permiti sa glumesc – nu pot sa fiu intotdeauna genial.

Zeus, vad ca iti asumi o viziune destul de nepopulara cu privire la viitorul UE. Este doar o constatare, fara a fi si un repros.

Nituleac Mihai, nu sunt ziarist. Asta iti pot spune sigur. Eventual, din cand in cand, sunt „scriitor la ziar”.

Neinfectat de comunism, respectiva ordonanta, lege sau ce o fi ea (dupa cum spui tu) nu a trecut, inca, prin Legislativ. In cele mai multe dintre momente apreciez rigurozitatea observatiilor.

sorin gyorgyfalvi, asa sa fie. Imi asum o parte a criticii tale, dar…

Despre cumul si Programul de guvernare

Am urmarit, cu interes, conferinta de presa a premierului Boc in legatura cu ordonanta referitoare la cumulul pensiei cu salariul. Am urmarit si dezbaterile teoretice, axiologice, morale, practice  in legatura cu aceasta chestiune.

Din curiozitate, am dorit sa revad textul Programului de guvernare (Capitolul 7. Piata muncii), aprobat, in decembrie 2008,  de Parlamentul care va trebui sa se pronunte si asupra Ordonantei. Iata ce am gasit la subcapitolul “Directii de actiune”: 

” STIMULAREA RAMANERII PE PIATA MUNCII A PERSOANELOR CARE AU IMPLINIT VARSTA DE PENSIONARE, PRECUM SI ATRAGEREA IN ACTIVITATE A PERSOANELOR PENSIONATE APTE DE MUNCA”

Super! Guvernul, tinand seama de gradul de ocupare a fortei de munca in Romania, si-a propus – in mod corect, dupa parerea mea – sa foloseasca toate resursele de forta de munca, inclusiv  persoanele pensionate apte de munca. Din pacate, Ordonanta – dincolo de aspectele de constitutionalitate – merge intr-o directie contrara. 

Pare, pana la urma, ca nu este vorba nici macar despre bani, in conditiile in care se sugereaza plata pe conventie civila in loc de salariu pentru cumulul cu pensia.

Daca era vorba de excesele decurgand din anumite legi speciale, atunci solutia ar fi putut sa fie modificarea acelor legi. 

Dae de fapt, cine mai citeste Programul de guvernare?

Astazi, la CSM, a fost revizuita Constitutia

Astazi, la CSM, prin hotararea Presedintelui Romaniei (T.B.) si cu acordul tacit al membrilor CSM, a fost revizuita Constitutia, fiind abrogat articolul 109, consacrat raspunderii membrilor Guvernului.

Lasand gluma la o parte, in confesiunile sale de astazi, Basescu afirma ca prin deciziile Parlamentului s-a realizat “o grosolana interferenta in justitie…” si ca “Parlamentul nu este chemat sa judece. Nu este chemat sa decida. Sunt magistratii. Procurorii in faza initiala, judecatorii in faza finala”.

In realitate, conform muschilor Constitutiei (art 109), in cazul ministrilor, “NUMAI CAMERA DEPUTATILOR, SENATUL SI PRESEDINTELE ROMANIEI AU DREPTUL SA CEARA URMARIREA PENALA A MEMBRILOR GUVERNULUI PENTRU FAPTELE SAVARSITE IN EXERCITIUL FUNCTIEI LOR”.

Deci, conform Constitutiei actuale – aceiasi care i-a acordat imunitate lui Basescu in dosarul FLOTA – cele doua Camere ale Parlamentului (si DOAR ele)  DECID pentru ministrii parlamentari daca sunt motive SA INCEAPA SAU NU urmarirea penala impotriva lor. Deci nu procurorii.

Este adevarat, DACA Parlamentul considera ca sunt motive pentru inceperea urmaririi penale, dosarul este JUDECAT de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie.

O decizie a Parlamentului de incepere sau de neincepere a urmaririi penale reprezinta exercitarea unei prerogative constitutionale si nu o imixtiune a politicului in justitie, asa cum un eventual analfabet ar putea considera.

Si atunci de ce minte Basescu?

Daca nu-i convine aceasta prevedere a Constitutiei, el ar putea sa ceara Guvernului sa-si asume raspunderea in Parlament pe o varianta noua de Constitutie, care sa-i convina. Glumesc din nou, desigur, dar ajung, astfel, la o alta directiva a sa – cea privitoare la coduri. Las la o parte, ratiunile pentru care in 2005, Monica Macovei a retras din Parlament codurile , doar pentru ca ele fusesera elaborate de guvernul pe care l-am condus, si ma opresc la motivatia pentru asumarea raspunderii  in Parlament de catre guvernul Boc, pentru coduri. Aceasta solutie s-ar impune, in opinia lui Traian Basescu, deoarece, in felul acesta, se elimina ‘RISCUL DE A FACE PE CODURI INTERVENTII NECORELATE CU ALTE ARTICOLE (sic)”.

Ca sa traduc, parlamentarii sunt niste idioti si ei ar putea strica opera juridica a echipei lui Basescu care lucreaza la codurile retrase inca o data din Parlament si pe care garantul Constitutiei vrea sa ni le octroaieze.

Multi se vor intreba, in aceste conditii,  daca Parlamentul nu este util in legiferare, pentruca strica jucariile, atunci la ce ne mai trebuie parlament in Regimul Basescu?!

PS  Pentru ca eu cred in rolul Parlamentului si ii respect pe cei care m-au votat (ca si pe cei care nu m-au votat), astazi am fost, din nou, in colegiul meu – in Mizil, in Balta Doamnei si  in Gherghita. Sper sa pot contribui la rezolvarea unora dintre problemele locale, intr-un an care, economic si politic, va fi foarte complicat.

Unde dai si unde crapa

Din intelepciunea poporului roman: graba strica treaba! Ordonanta privind cumularea pensiei cu salariul este un exemplu clar al modului in care o idee interesanta si o intentie fara indoiala buna ajung sa genereze efecte contrare celor asteptate.

Suntem afectati de criza economica internationala, bugetul de stat are nevoie de bani, trebuie sa facem economie la capitolul cheltuieli publice, avem un guvern nou care a pornit cu un deficit la capitolul imagine si care doreste sa demonstreze opiniei publice ca vrea si poate sa guverneze eficient. Prin urmare, una dintre primele masuri luate este aceea de a face putina justitie sociala, adica de a interzice „pensionarilor de lux”, proveniti in special din zona Armatei, a Internelor si a Justitiei sa-si rotunjeasca veniturile, la care au dreptul ca pensionari, cu salarii de la stat. Nimic rau pana acum, cel putin din perspectiva unui social-democrat.

Numai ca, in acest malaxor care de fapt viza o minoritate (fiindca cei in cauza nu depasesc numarul a catorva sute de oameni la fiecare minister vizat), a intrat marea masa a pensionarilor pentru care acest tip de cumul (pensie+salariu) reprezinta sansa unui trai la limita decentei. Mai ales ca regula neplacuta a Romaniei de azi este aceea ca pensia este mica si insuficienta pentru un trai normal. Practic, sunt afectati exact acei oameni care au nevoie de ajutorul statului.

Cu siguranta, aici este o eroare. Nu de gandire, ci de punere in executie. Nu vreau sa discut despre gradul de ocupare a fortei de munca in Romania si de masurile ce ar trebui luate.  Guvernul a dorit sa transmita un semnal principial corect.  Pentru ca,  nu pot sa cred ca intentia era doar  aceea de a  elimina din ministerele de forta cateva zeci de generali incomozi pentru a face loc unor ofiteri mai tineri si mai docili! Acest semnal insa si-a pierdut din valoare in contact cu realitatea romaneasca specifica. De ce? Pentru ca masura a fost adoptata in graba, fara o analiza, fara un studiu de impact si fara dezbateri prealabile. Cred ca, in acest caz, am avut de-a face cu o precipitare rezultata din acel tip de emotie ce apare atunci cand constientizezi enorma responsabilitate ce-ti revine in calitate de prim-ministru si cand preiei prea repede sugestile venite de la Cotroceni (cel putin asa se spune).

Nu vreau sa fiu critic, mai ales daca in spatele ordonantei cu pricina se afla o intentie corecta. Cu toate acestea readuc aminte un alt principiu, al statului de drept: nu poti baga dupa gratii 100 de oameni doar pentru ca stii sigur ca printre ei se afla un hot pe care n-ai putut sa il identifici corect. In astfel de situatii, mai bine masori de mai multe ori si tai o singura data.

Sper ca noul guvern sa constientizeze faptul ca acest tip de atitudine transmite un semnal prost, si sper sa (re)actioneze in consecinta. Sigur ca acum se pot face si ar trebui sa se faca o serie de carpeli, dar lectia ar trebui invatata rapid, pentru ca astfel de situatii sa nu se mai repete.

Si pentru a nu fi gresit inteles, vreau sa readuc in atentie o solutie care poate ajuta guvernul sa iasa bine din aceasta situatie. Este vorba despre legea salarizarii personalului bugetar. Sursa pentru ceea ce se intampla acum se gaseste in aceasta zona si aici ar trebui actionat cat mai repede. Pana nu se pune la punct un sistem ierarhizat de salarizare pentru tot ceea ce inseamna bugetari, orice masura si orice decizie este indreptata asupra efectelor, impactul fiind unul conjunctural si limitat. Dar cine are curajul sa stabileasca o astfel de ierarhie a categoriilor de bugetari?

Cehia, in fruntea Uniunii Europene

O noua rotatie la “presedintia” UE. Franta a predat mandatul Cehiei intr-un moment in care spatiul comunitar are nevoie mai mult ca oricand sa se manifeste ca o Uniune. “Criza gazelor” ce se suprapune, poate nu intamplator, crizei economice internationale genereaza o serie de provocari ce nu pot fi depasite fara coeziune si unitate. Conflictul din Gaza intregeste acest tablou in fata caruia statele UE trebuie sa dea dovada de coerenta. Daca mai adaugam si “restanta” reprezentata de Tratatul de la Lisabona, atunci mandatul Cehiei capata o dimensiune extrem de importanta.

Este adevarat ca actiunea comuna, unitara, conjugata si concertata a statelor membre ale UE continua sa fie  doar un deziderat. Realizarea sa este partiala. Pana acum, mai ales in probleme  ce tin de politica externa, a functionat mai degraba logica individualitatii, a interesului national care, din perspectiva valorilor si a principiilor comunitare este unul particular (nu si secundar). Acest lucru nu trebuie valorizat negativ. Dimpotriva. Europa natiunilor sustine particularitatile si specificul fiecarei comunitati, dar dincolo de acestea promoveaza solidaritatea si unitatea. Exista insa situatii si contexte, cum este cel actual, cand coeziunea inseamna eficienta, adica beneficii mai multe pentru toti.

Nu stiu in ce masura va reusi UE, sub mandatul Cehiei sa vorbeasca pe o singura voce. Aceasta in conditiile in care nici administratia de la Praga nu o face intotdeauna. Intre presedintele Klaus si premierul Topolanek exista anumite diferente de opinie si de viziune politica ce conduc uneori la tensiuni si conflicte. Stiu insa ca acesta ar trebui sa fie obiectivul oricarui membru care preia “presedintia” UE: sa intareasca coeziunea si sa stimuleze, aducand de fiecare data in prim-plan, acele lucruri care ii apropie pe cei 27.

Pana la urma, relatiile politice din interiorul unui stat nu trebuie sa greveze asupra responsabilitatilor pe care acesta le are in relatia cu partenerii sai. Am vorbit de multe ori despre responsabilitate si voi continua sa o fac neintrerupt, daca situatia o cere. Nu am facut-o niciodata de dragul cuvintelor sau pentru a-mi justifica opiniile politice. Am facut-o intotdeauna, crezand in necesitatea acesteia. Ceea ce trebuie inteles, in cazul UE, este faptul ca orice moment mai tensionat, orice problema si orice provocare pot consolida sau ameninta viabilitatea proiectului european – in care eu cred, cu sinceritate, si de la care romanii au in continuare asteptari. 

Am facut, cu totii, multe sacrificii pentru a deveni parte a proiectului european si asteptam acum, cu indreptatire, sa “participam” si la avantajele decurgand din acesta. Ma refer, desigur, la finantarile europene. Sper ca vom avea intelepciunea si competenta necesare pentru a beneficia de aceste drepturi.

La multi ani!

Ma alatur colegilor de blog  care le-au urat “La multi ani! “celor care isi serbeaza astazi ziua de nume. Un gand bun, in plus, celor care – in clubul nostru – se numesc Ioana, Ionela, Ion.

Adaug urari de sanatate  si “succesuri” blogerului Ion Iliescu, pe care mi-a facut placere sa-l felicit si personal azi-dimineata.

Update – TVR 1 – ora 21.00

Adrian Nastase este astazi invitatul lui Luca Niculescu la emisiunea “Ediţie Speciala – Originile conflictului din Fâşia Gaza” – TVR1, ora 21.00.

La emisiune va mai participa si domnul senator Theodor Melescanu. Vor fi prezenti la dezbatere ambasadorul Israelului si reprezentantul Autoritatii Nationale Palestiniene la Bucuresti

Echipa AN

Update>>> Inregistrarea si transcrierea emisiunii pot fi urmarite aici.

Un gand pentru 2009

Gata! Vacanta s-a terminat. Ne intoarcem la munca. Si nu avem foarte mult timp pentru a reintra in ritm. Anul 2009 se anunta unul provocator.
Pe plan extern, anul a inceput cu un conflict in fata caruia marile puteri par a actiona ezitant. Situatia din Fasia Gaza este intr-adevar complicata si nu usor de gestionat. Trebuie insa sa fim constienti de faptul ca astfel de tensiuni, mai mult sau mai putin latente, exista si in alte puncte de pe glob. Or, escaladarea acestor tensiuni si transformarea lor in conflicte armate, intr-un moment in care arbitrii scenei internationale traverseaza un moment de criza economica, face ca gestionarea eficienta a acestor situatii de beligeranta sa fie cu atat mai dificila. SUA se confrunta in continuare cu socul crizei financiare si cu efectele in lant ale acesteia, asteaptand de la administratia Obama o redresare a situatiei. UE, lovita si ea de criza, cauta in continuare formule de compatibilizare si omogenizare interna, Tratatul de la Lisabona fiind un hop ce se dovedeste greu de trecut. La toate acestea se adauga si problemele (sau cel putin avertismentul Rusiei) privind furnizarea de gaze.
Pe plan intern este inca liniste. Atmosfera sarbatorilor inca nu a trecut, iar gerul ne mentine in pasivitate. Dar problemele, mai vechi sau mai noi, nu au iesit niciodata din prim-plan: facturile la intretinere; infrastructura, in primul rand cea rutiera; nevoia de locuinte, pe fondul blocajului de pe piata creditelor; nivelul salariilor si al pensiilor; nesiguranta locurilor de munca etc. Toate acestea intr-un an electoral. Acest lucru nu trebuie pierdut din vedere. Cine ignora contextul electoral risca sa cada intr-o capcana imagologica pregatita inca de la finele lui 2008 de catre unii actori politici care, peste noapte, s-au gandit ca este mai bine sa mimeze consensul.
Criza economica nu poate justifica orice. Spre exemplu, nu poate justifica abandonarea celor aflati in nevoie. Sigur ca, din ratiuni economice bine fundamentate (iar orice guvern este dator sa ofere explicatii in acest sens), anumite promisiuni din campanie sunt si vor fi nuantate, fapt care nu trebuie sa presupuna ignorarea lor, ci regandirea timingului de punere in practica. Cu toate acestea, daca salariile, spre exemplu, sau pensiile nu vor putea fi majorate de maine, statul este dator sa compenseze aceasta neputinta conjuncturala prin calitatea serviciilor oferite. Cei mai multi dintre romani au nevoie de un stat puternic, adica de un stat care sa impuna respect, care sa le asigure drepturile, care sa vegheze la respectarea legii, care sa ii sanctioneze pe cei care se cred mai egali decat altii, care sa ofere conditii de studiu pentru elevi sau de tratament pentru cei bolnavi. Prin urmare, statul ar trebui sa foloseasca resursele de care dispune (iar acestea exista, chiar daca sunt mai putine decat in ceilalti ani) pentru a-si indeplini corect misiunea.
Parlamentul este inca in vacanta, dar membrii sai ar trebui, chiar de astazi, sa-si inceapa activitatea: sa mearga in teritoriu, sa-si definitiveze proiectele, sa asculte ce au de spus oamenii si sa creeze solutii pentru problemele pe care ei le aduc in prim-plan, sa monitorizeze atent si cu buna credinta activitatea guvernului.
Aceasta este atitudinea cu care intru in 2009. Va scriu, de altfel, din biroul meu de la Parlament.  Sper ca un numar cat mai mare, nu doar de parlamentari, de membri ai guvernului sau de reprezentanti ai autoritatilor locale sa abordeze la fel provocarile noului an, ci si un numar cat mai mare de romani. Sa fim cu toii mai constienti de ceea ce avem de facut.

P.S. Pentru cei care comenteaza foarte mult cele doua evenimente majore ale momentului (Gaza si gazele), vreau sa reamintesc doua elemente extrem de utile pentru analiza efectelor asupra Romaniei. Presedintele nostru, al tuturor, nu a fost la Moscova, desi se lauda ca ar fi vrut, si nu a vizitat niciodata Israelul in ultimii patru ani. Prin urmare, potentialul nostru de a influenta in vreun fel ceea ce (ni) se intampla este limitat.

TVR 1 – ora 21.00

Adrian Nastase este astazi invitatul lui Luca Niculescu la emisiunea “Ediţie Speciala – Originile conflictului din Fâşia Gaza” – TVR1, ora 21.00.

Echipa AN