11 septembrie (!) 1991- Convorbire cu Boris Pankin

Nefiind in tara,  lucrez mai linistit la manuscrisul volumelor 6 si 7 din “Romania dupa Malta”. Iata un nou fragment din notele pe care le-a luat ambasadorul Traian Chebeleu la intalnirea mea cu ultimul ministru de externe al URSS, Boris Pankin. Evident unul dintre subiecte era soarta Tratatului cu URSS, semnat cu cateva luni inainte.

11 septembrie 1991
Convorbirea lui Adrian Năstase, ministru de Externe al României, cu Boris Pankin, ministru de Externe al URSS:

Dorinţa ambelor părţi de a continua relaţiile bilaterale. Discuţii tête-à-tête şi nevoia unor contacte personale permanente.
Adrian Năstase a prezentat sensibilitatea opiniei publice din România în relaţiile cu URSS (asociată cu ideea comunistă) şi arată că lucrurile s-au schimbat, că datele problemei sunt modificate. Cu atât mai mult este important să avem discuţii deschise în legătură cu problemele noastre, încât să putem stabili relaţii de bună vecinătate. Din acest punct de vedere este important să clarificăm şi să rezolvăm mai multe probleme.
În ceea ce priveşte Tratatul bilateral, considerăm că este în continuare importantă stabilirea unei legături juridice, dar am aflat că ei negociază şi vor semna formule diferite pentru articolul 4 din tratatul nostru cu Cehoslovacia, Ungaria şi Polonia. Este evident că Parlamentul României nu va accepta să ratifice tratatul într-o formulă diferită de celelalte tratate în ceea ce priveşte această clauză. De aceea, i-am propus să introducem şi în tratatul nostru clauza pe care ei o vor accepta în tratatele cu celelalte ţări. Boris Pankin a fost de acord, urmând ca după semnarea tratatelor respective să-i trimit o scrisoare prin care să îi solicit renegocierea clauzei respective.
Am ridicat şi problema Insulei Şerpilor, despre care nu avea detalii, şi i-am propus formula cunoscută, cu ignorarea insulei în delimitarea platoului continental.
În ceea ce priveşte Tezaurul, de asemenea, i-am spus că ar fi important un gest din partea lor, tot pe formula cunoscută – să identificăm 2-3 piese pe care să le restituie, urmând ca echipe de experţi să continue în România şi în URSS cercetarea arhivelor şi să organizăm ulterior o discuţie pe această temă.
În legătură cu aceste ultime două probleme, a rămas ca ambasada noastră la Moscova să-i transmită lui Boris Pankin o Pro-memoria cu elementele necesare privind problemele respective.
I-am prezentat punctul nostru de vedere privind Republica Moldova, subliniind faptul că nu este vorba de o unire iminentă şi că noi sprijinim o politică de independenţă pentru Moldova în contextul dezvoltărilor constituţionale din URSS. I-am explicat sensibilitatea acestei chestiuni pentru opinia publică din România şi necesitatea de a dezamorsa  poziţiile extremiste atât în România, cât şi în Republica Moldova.
Am stabilit să păstrăm o legătură permanentă în aceste chestiuni, în special prin telefon, urmând ca în anumite situaţii în care există critici posibile ale părţii sovietice să ne sune pentru a încerca o mediere în problemele respective în Republica Moldova.
Referitor la situaţia din Transnistria, am solicitat sprijinul lor pentru o abordare rezonabilă.
I-am adresat invitaţia de a vizita România şi urmează să-i confirm în scris această invitaţie, pe care a acceptat-o, urmând să stabilim perioada vizitei.
Boris Pankin a menţionat că în perioada 1968-1969, când era redactor şef la „Komsomolskaia Pravda”, a fost în România, când l-a cunoscut pe preşedintele Ion Iliescu, despre care are o părere excelentă, considerând că încă de atunci era reprezentantul unei noi gândiri.
Urmează o discuţie, la care participă şi ambasadorul Vasile Şandru.
Terminăm la ora 24.00.

N.B. Si in aceste volume vor fi sute de documente si de relatari privitoare la momente extrem de importante  de politica externa si internationala din perioada 1990-1992.