Experimentul summit-ului

Unul dintre efectele ciudate ale pregatirilor pentru summitul NATO, pe care l-am constatat mergand ieri prin oras, este acela ca, in anumite momente, in Bucuresti chiar se circula rezonabil. Cu politisti in fiecare intersectie (asa cum este, in mod normal, in orice capitala europeana), cu atentie la trafic din partea acestora, preocupati sa nu existe blocaje, s-a putut circula in anumite momente chiar foarte bine. Am fost surprins sa vad ca parcurgerea centrului orasului se putea face, la o ora de varf, in cateva minute, asemanator cu zilele de week-end. Si asta - evident - fara masini cu girofar. Din pacate, cam asta este singura consecinta pozitiva a tot ce se intampla acum in oras, pe langa retrasarea cu vopsea a marcajelor si pe langa curatarea mai atenta a strazilor. In rest, numai efecte negative. Cel mai spectaculos este absenta evidenta de locuri de parcare - o problema cotidiana in rest, dar care acum a devenit cu adevarat presanta. Cine foloseste mult masina in cursul zilei pentru diverse deplasari in oras isi blesteama norocul in aceste zile, fiindca practic nu mai exista locuri de parcare. Toate colturile de pe stradute, toate marginile de interesectii, toate parcarile ascunse pe care le foloseau pana acum soferii din oras au disparut. Asta in primul rand pentru ca politistii scosi pe strazi nu mai inchid ochii ca pana acum si nu mai permit nimanui sa parcheze acolo unde este interzis.
Fenomenul este interesant, macar ca experiment. Fiindca ne permite sa ne imaginam cum ar fi daca realitatea din aceste zile s-ar perpetua ca atitudine cotidiana. Cum ar fi ca numarul de politisti de pe strazi sa fie la fel de mare precum cel din prezent? Si cum ar fi ca acestia sa aplice mereu legea, asa cum o fac acum? Eu imi imaginez doua tipuri de consecinte. Primele, cele pozitive, sunt legate de fluidizarea constanta a traficului. Daca nu se poate pune in aplicare un sistem modern de semaforizare, care sa fie adaptat la necesitatile traficului, se poate folosi aceasta metoda pentru a ne asigura ca intersectiile nu vor mai fi blocate. De asemenea, numarul mare de politisti scosi pe strazi da un sentiment de siguranta, mai ales atunci cand ii vezi purtandu-se politicos, atenti la fiecare gest pe care il fac, constienti ca exista o miza importanta si ca trebuie sa isi faca foarte bine meseria.
Al doilea tip de consecinte sunt cele aparent negative. Astfel, aplicarea consistenta a legii ii va face pe toti soferii sa devina cu adevarat frustrati. Daca nu mai poti sa depasesti pe contrasens, daca nu mai poti sa mergi pe linia de tramvai, daca nu mai poti sa-ti lasi masina oriunde, daca nu te mai poti baga in fata fortand culorile semaforului - cu siguranta nu iti ramane decat sa stai si sa astepti cu toti ceilalti in rand, pierzand timp si nervi. Poate insa ca doar astfel oamenii ar deveni mai preocupati nu sa caute solutii individuale, ci sa preseze autoritatile sa gaseasca solutii. Adica, sa construiasca parcari, sa fluidizeze traficul, sa modernizeze orasul. Poate ca sunt idealist, dar eu chiar cred ca doar aplicarea constanta si dedicata a legilor poate fi solutia, inclusiv pentru rezolvarea problemelor de trafic din Bucuresti.
PS. Toate efectele de care vorbesc se remarca, evident, doar pe culoarul unic stabilit pentru summit. In restul orasului - aceleasi probleme vechi si aceeasi lipsa de preocupare pentru solutii. Grav este faptul ca, si in centru, goana dupa solutii a aparut doar cand a venit momentul sa “facem frumos” pentru oaspetii straini. Dar summit-ul va trece si haosul va cuprinde din nou intregul oras.