Pactul pentru sanatate

Discutia despre Pactul pentru sanatate a pornit de la nereusita intitiativei cu Pactul pentru educatie. Desi a fost initiativa PSD, Basescu a preluat tema si acum o contabilizeaza la “realizarile” lui. Si, din aceasta cauza, e foarte improbabil sa se realizeze. Basescu pregateste deja acest Pact pentru sanatate, dar nu pentru ca e interesat de tema. Este cunoscuta aversiunea sa fata de Eugen Nicolaescu, care a afectat modul in care s-a raportat la reforma in sanatate pe care, anterior, in 2004, o sustinuse.
Tactic, PSD trebuie sa fie atent sa nu mai piarda tema pe care o lanseaza. De aceea, Pactul va fi pornit sub egida Parlamentului. Poate ca astfel se va discuta altfel despre acest subiect. PSD vrea, prin acest pact, sa initieze o schimbare radicala a sistemului sanitar, practic creearea unui sistem nou, a unei viziuni noi, europene, care sa garanteze populatiei un acces neingradit, la toate tipurile de servicii medicale. Miza este aceea de a crea un serviciu medical cu care sa nu iti mai fie frica sa interactionezi, cu paturi suficiente, cu personal medical pregatit, politicos si cinstit, preocupat sa ajute oamenii, cu reguli clare si transparente.
Sanatatea a fost o problema sensibila a tuturor guvernarilor: lipsa paturilor din spitale, distribuitorii de medicamente, medicamentele compensate, conditiile inumane din maternitati, tratamentele diferentiate, dezinteresul cadrelor medicale si umilinta celor care nu sunt dispusi sa dea “spaga”, achizitionarea de aparatura pe bani grei care si astazi zace nefolosita – iata doar o serie de probleme pe care populatia le resimte direct. Mai exista insa si cealalta fata a problemelor din sistemul sanitar: salariile mici, personalul insuficient si conditiile proaste de lucru. Si de aici prima consecinta ar fi plecarea medicilor si asistentelor in alte tari.
Sunt multe lucruri de facut, insa inainte de toate trebuie sa vedem daca se pot face spitale private adevarate, nu cum apar acum in apartamente de bloc, cu personal imprumutat de la spitalele de stat. Apoi trebuie sa vedem ce facem cu spitalele pe care le avem si sa ne hotaram odata pentru totdeauna in subordinea cui trebuie sa functioneze ele. Pastram toate spitalele la capacitate maxima sau regandim sistemul sanitar si ajutam la refacerea dispensarelor de comuna si degrevam spitalele judetene de cazurile mai usoare? Ii ajutam in continuare pe medicii de familie si nu le mai schimbam regulile o data la 6 luni, incarcandu-i cu tot felul de chestiuni tehnice care nu ii privesc? Facem un cadru de facilitati care sa ii faca pe medici sa vrea sa vina sa lucreze in comune sau in localitatile mici? Ce facem cu preturile la medicamente? Ce facem cu programele nationale de sanatate? Cum imbunatatim serviciul de ambulanta?
Si, foarte important, cum actionam la capitolul mentalitate? Cum reusim sa cream o disciplina in sistemul sanitar ca sa nu mai vedem ca sefii de sectii isi transforma sectiile in feude? Isi promoveaza doar favoritii, in timp ce alti doctori buni iau calea altor tari?
Ar trebui sa ne gandim foarte serios si la stimularea parteneriatelor publice-private si sa demareze cu adevarat sistemul de asigurari private de sanatate. Este o problema de principiu, care are legatura cu modul in care impartim intre public si privat raspunderea asigurarilor de sanatate. Acum, sanatatea primeste 4,5% din PIB. N-ar fi rau sa ne gandim la o suma mai mare. Noi am propus 6%. Dar degeaba alocam bani multi daca nu construim un sistem functional, care sa permita si folosirea eficienta a fondurilor alocate. Astept parerile voastre, fiindca ne-ar ajuta foarte mult sa facem din acest pact altceva decat o simpla declaratie de intentii frumoase.