Raspunsuri la intrebari mai vechi
Paul, Dacia Logan este o masina bine vanduta. Putem sa vindem oriunde daca asta va duce la cresterea exporturilor.Cazza, rolul clasei politice romanesti este la acest moment acela de a oferi solutii bune in procesul de integrare, mai ales pentru atragera fondurilor. Fara ele, vom regreta ca am ajuns aici. Relatia dintre economic si politic are, in mod evident, multe necunoscute. In State, sa stii, aceasta a ajuns sa fie acceptata ca atare (tine de cultura si optiunile fiecarui stat cum decide sa abordeze problema).
Demosthenes, facusem doar o comparatie generala intre guvernarile de dreapta si cele de stanga. Nu neg ca pot fi subiectiv. Nu cred ca cineva este 100% obiectiv. Romania are la dispozitie acum resurse mai importante decat pana in 2004, dar guvernantii ei nu stiu sa le foloseasca.
Constantin Gheorghe, cred a venit vremea sa le treaca unora cheful de bascalie si sa apuce de treaba. Daca sunt importatori sau agenti ai importatorilor sa se lase de politica.
Ierdan, esti plin de ura…Poate intr-o zi imi spui si daca este ceva mai mult…
Stefan Radoveanu, pun pariu ca te simteai mai bine in timpul guvernarii CDR, cand a crescut dolarul cu 50% de la o zi la alta, sau acum, cand evolutia economiei risca sa fie pierduta de sub control. Eu cred ca erorile despre care vorbesti sunt ale baietilor care „reusesc” astfel de „performante”, nu ale PSD. Inteleg totusi ca nu iti sunt antipatic:).
Anghel, daca „sortuletul” este murdar este de la altii. Oricum, multumesc pentru mesaj.
Mihaela, as evidentia recent legea PSD privind marirea pensiilor :). In ceea ce priveste strategiile energetice regionale, riscam sa ramanem de dinafara daca nu invatam si ce inseamna responsabilitatea in politica externa.
Confucius, si ti s-a parut ca avem idei foarte diferite in ceea ce priveste problema relatiei dintre economic si politic? Poate unde tu consideri ca exista mai multa autonomizare.
Livium, iti respect opiniile legate de situatia economica. Asta nu inseamna ca trebuie sa fiu si de acord cu ele.
Andocs, in ciuda opiniilor tale critice la adresa clasei politice, retin esenta - apelul la cooperare - fapt pentru care te felicit.
Nicu, din fericire tot mai multi incep sa sesizeze pericolul.
Aya, iti multumesc pentru amintirea extrem de placuta (interviul). In sinea mea, mi-as fi dorit ca solutiile de atunci sa nu ma fie valabile si astazi, sa evoluam.
P. Rache, sper ca vei avea motive sa iesi la vot.
Ciupico, ce a vrut sa spuna, cred ca te-ai lamurit intre timp. Pentru mine nu exista decat PSD (Emigrantule, sper ca ma intelegi).
Amazonule, pentru interesul Romaniei ar fi fost bine ca vizita presedintelui francez sa scoata Romania din izolare. Din pacate, nu s-a intamplat.
Zoe Trandafir, cauzele problemelor economice se leaga de tot ce ai zis tu, cu incompetenta litera de lege.
Profu20089, ma bucur ca exista acest sprijin. Si te asigur ca voi fi in permanenta la dispozitia celor care cred in revenirea PSD acolo unde ii este locul: in frunte.
Gabriel, sper ca acesta sa fie anul PSD in marile orase, desi situatia nu este incurajatoare. Cred ca in Bucuresti partidele de dreapta sau pretins de dreapta si-au tras ultimul glont. Important este ca noi sa stim sa profitam de sansa asta si sa sustinem un candidat de valoare. Optiuni exista.
Fata lu’ tata, imi pare sincer rau de situatia ta legata de casa. Unii nu au inteles ce inseamna de fapt reforma Justitiei. Poate ar trebui sa mediatizezi cazul tau.
Adi, pe mine ma intereseaza ca PSD sa fie acolo unde ii este locul. Nimic altceva.
Fidelio23, Freddy, multumesc colegilor din TSD Timis.
Costint, PSD are nevoie de solidaritate, nu de reactii de orgoliu, de razbunari. Poate avem opinii diferite uneori, dar vreau sa cred ca fiecare dintre noi tinem la acest partid suficient de mult pentru a nu lasa astfel de lucruri sa ne afecteze. Daca nu, nu vom ajunge nicaieri.
Ii multumesc Genovevei pentru aprecieri. Problema procurorilor poate fi subsumata problemei justitiei in ansamblul ei. Cred ca e complicat ca procurorii sa fie ireprosabili atat timp cat sistemul este „defect”. Ar fi bine daca am avea procurori independenti a caror singura subordonare sa fie fata de lege.
Constantin, apreciez capacitatea ta analitica, dar cred ca te inseli atunci cand sugerezi ca as interpreta partinitor realitatile de pe scena politica. Recunosc, insa, ca nu am nici timpul de a critica tot ce nu merge.
Serbu’, eu cred ca nu mi-a lipsit nici curajul, nici initiativa in politica. Cred ca asumarea functiilor de premier, de ministru de externe, de sef de partid, toate reclama doze considerabile de curaj. Ca unii confunda curajul cu tupeul (sa nu dam nume, cred ca stim personajele) este altceva. In extensie, toate functiile de care am amintit mai sus inseamna initiativa. Cred ca veti fi de acord cu mine.
Multumesc, bibliotecaru. Am sa incerc sa tin cont de sfaturi. Dar cred ca verbul potrivit este „ma revolt” nu „ma enervez”.
Eugen, remarcile tale sunt corecte. La un moment dat - sper eu cat de curand - vom avea o justitie functionala si independenta. Cred insa ca principala problema nu e sistemul institutional in sine, ci calitatea oamenilor care il compun. Atat timp cat ei nu sunt independenti si neangajati politic, nu se va schimba mare lucru. Foarte interesante propunerile tale pentru a creste performanta economica a Romaniei.
Multumesc, Lia. Zambesc, dar sper sa nu se adevereasca acea lege a lui Murphy care spune ca maine va fi mai rau.
Neinfectat de comunism, cred ca istoricului tau ii lipseste acuratetea. In rest, e perfect.
Kritikos, candidatura ca independent e o solutie atunci cand incerci sa obtii vizibilitate, notorietate. Chiar daca nu se vede atat de mult intr-o campanie pentru presedintie, suportul partidului este esential. Logistic, politic, electoral - un partid se transforma intr-o echipa. Or, ca independent, timpul pe care trebuie sa-l aloci identificarii si „recrutarii” resurselor pentu campanie este enorm. Sigur ca sunt si avantaje precum cele enuntate in mesajul tau, dar dezavantajele cred eu ca sunt mult mai mari.
lerdan, datele arata ca guvernul condus de mine a fost unul performant care a lucrat in folosul majoritatii populatiei. Au fost 4 ani de crestere economica. Sau crezi ca o astfel de performanta a venit de la sine?
Panaitescu CJ, am citit si eu cele doua articole. Va multumesc pentru sprijin, asa cum multumesc si filialei Salaj. In ceea ce priveste PSD, un partid de calibrul PSD nu poate depinde de un singur grup. Forta unui partid vine din coeziunea interna, din viziunea unitara. Adica exact elementele care consider ca lipsesc atat de mult PSD-ului la acest moment. Am sa tin cont si de sfaturile pe care mi le-ati dat referitoare la Dorin Petrisor.
Multumesc, alfa. Dar nu pot sa port un razboi de unul singur. Incerc sa arat insa cetatenilor ca directia in care ne ducem e gresita. Tu esti unul dintre aceia care au constatat cat de mult rau poate face un presedinte de tipul Traian Basescu.
Argusdre, fiecare om are libertatea sa participe la ce actiuni doreste, sa initieze ce demersuri vrea. Daca manifestatiile celor la care faceti referire au fost in afara legii, atunci ar fi normal ca ei sa plateasca.
Alfa, asa e. Cred ca PSD ar trebui sa isi apere simbolul, dar aici nu mai tine de mine.
olei florin, multumesc pentru incurajare si pentru aprecieri, pentru sfaturi si pentru votul din 2004.dan toader, eu nu disculp pe nimeni. Insa am pretentia - cred eu fireasca intr-un stat de drept - ca justitia sa se faca la tribunal si nu la televiziune. Despre asta e vorba. In ceea ce priveste treaba cu zoaiele, sunt indignat pentru ca Traian Basescu isi permite sa faca astfel de afirmatii. Oare Traian Basescu nu e exponentul acestei clase politice?lerdan, e dreptul tau sa votezi pe cine vrei. Iar la jigniri nu raspund. Altfel, daca tu nu ai datele nu inseamna ce nu exista. Imi mentin punctul de vedere.
cezarpesclevei, moderatia e apanajul democratiei, e normal sa avem abordari echilibrate, axate pe dialog politic.
Adriana, multumesc frumos pentru sfaturi. Sugestiile sunt foarte bune si de bun simt.
Ion Adrian, las la latitudinea ta cum sa mi te adresezi. Nu cred ca e esential. Importante sunt ideile. Am citit atent raportul CE, si imi este suficient. Problema este ca nu stiu exact cum s-au intamplat lucrurile cu domnul Orban. Daca, repet daca, sunt similare cu ce a spus presa, dansul ar fi trebuit sa ia o decizie.
Leo, foarte frumos stil. Cred c-ar trebui sa scrii pentru ca ai talent. In ceea ce priveste intrebarea ta, nu vreau sa dezamagesc, dar clivajul stanga-dreapta reprezinta o raportare fireasca pentru un om politic. Recunosc, insa, ca ma inspir de la cei care imi scriu pe blog. E o sursa excelenta.
Pentru Pacala: 1. N-as putea spune cu ce mijloace a fost masurata economia subterana. Sunt estimari care pornesc de la statistici. 2. Am inteles unde bati. Vom vedea cum evolueaza politica. De multe ori e surprinzatoare.3. Sunt de acord. E nevoie de o noua oferta electorala. Si cred ca aceasta poate veni numai de la PSD, intr-o forma sau alta…4. Nu impartasesc punctul tau de vedere. Cred ca mesajul politic tine de caracterul fiecarui politician. Eu am sa raman intr-o zona a decentei.5. Mai in gluma, mai in serios, cred ca inamicii politici m-au identificat primii. Mai devreme sau mai tarziu se va schimba ceva.
Anca Ioana, multumesc pentru sfaturi. Dar cred ca atunci cand toata lumea distorsioneaza adevarul, trebuie sa existe cineva care sa spuna lucrurilor pe nume.
Diogenecainele, foarte bune interventiile tale. Documentate si aplicate. Te mai astept cu astfel de argumentatii solide. Cred ca toate lumea este constienta ca nu exista si nu pot sa existe doua lumi paralele de facto - una a politicului, alta a economicului.
Lupascu, asa cum spuneam mai sus, cred ca trebuie sa analizam echilibrat si rational. Caderea in extreme nu ne e de niciun ajutor.
Dan, iti respect punctul de vedere, dar cred ca nu ai dreptate. Esti subiectiv. Totusi, e bine ca traiesti in Canada, acolo unde respectul pentru cetatean este cu adevarat prioritar. Interesanta discutia ta cu Paul.
Radu, excelenta analiza. Poate o citesc si cei care trebuie.
mnd, iti raspund cu o intrebare. Oare in Romania exista cu adevarat o patura de mijloc? Crezi ca cele doua Romanii de care aminteam in 2004 au disparut brusc? Sincer, prapastia intre bogati (cei mai multi imbogatiti in mod controversat) si saraci cred ca s-a adancit.
Intr-adevar, ariel, cota unica a produs o sumedenie de efecte perverse. O analiza excelenta, felicitari.
OK, Carmella, am sa incerc sa-ti raspund punctual la toate intrebarile.1. Se pare ca proiectul cu TVA-ul redus la alimentele de baza va intra in curand in vigoare. A trecut de Senat, mai e nevoie de adoptarea lui in Camera Deputatilor.2. Poate pentru ca exista interese obscure. Au fost abandonate atatia ani, le-a scazut cota, iar acum le sunt oferite pe preturi de nimic unor asa-zisi investitori.3. A acordat, dar problemele de la Educatie si de la Sanatate nu pot fi rezolvate de pe o zi pe alta.4. N-am inteles intrebarea5. Pentru ca turismul nu a fost un domeniu prioritar. Degeaba vorbim despre oportunitati si potential turistic daca nu avem infrastructura.6. Cred ca dl. Oprescu ar putea sa raspunda la aceasta intrebare.7. OTV a fost inchis in baza unor sanctiuni ale CNA. CNA e o institutie autonoma, iar Guvernul nu are prerogative pe zona reglementarilor din audio-vizual. Nu cred ca OTV este televiziunea electoratului PSD.ion cj, Rusia e un actor important care trebuie tratat cu respect, chiar si atunci cand nu are dreptate. Personal, cred ca cele doua cazuri trebuie abordate separat.
Interesante versuri, aradu. Am inteles ca sunt cu dedicatie. Iti apartin?
Panaitescu CJ, prefer sa nu ma pronunt in legatura cu TVR.
Alexei, propunerile sunt bune si cred ca ar avea aplicabilitate. Evident, exista birocratie, exista un aparat administrativ prea stufos, dar problema cea mare nu e aceea ca platim prea multi functionari. Problema este cea a coruptiei. Daca rezolvam coruptia, putem purcede la sistematizare. Aceasta ar fi ordinea fireasca.
Vizionarul cu Ochi Albastri, cred ca scenariul tau contine mult adevar.
Intr-adevar, MND. Nu e numai problema PSD, ci a intregii clase politice. Publicul tanar e profund dezinteresat de viata politica. PSD nu-i poate atrage decat printr-o oferta electorala care sa valorizeze tanara generatie.o geta, vizionare placuta.
Cristian, bune observatii.
George Ban, planificarea atenta e cheia succesului, nu-i asa?
Pacala, nu-mi place termenul. Stiu cine l-a lansat, dar nu-l agreez. Termenul, nu autorul…
Cristian, ca imagine sumbra proiectezi pentru PSD. Eu zic ca e loc de mai bine.Maria Barbu, savuroasa interventie, ca intotdeauna.
Multumesc, maxxximus. Nu stiu in ce misiune. Misiune imposibila 1,2 sau 3…
Incognitu, ma bucur ca ti-a placut.
SaraziN, e pacat sa-ti irosesti talentul la mine pe blog. Scrie niste scenarii de film, poate o sa ai mai mult succes. Desi ma-ndoiesc.
BUZOIANU, astept gandurile tale. Multumesc pentru sfaturi.
cris.cris, sa privim inainte cu speranta. Nimeni nu e etern, nici macar Basescu, zis si Zeus.
sandu, multumesc pentru incurajari.
instalatorul, foarte buna analiza.
Radoi, foarte subtil si bine punctat. Cred ca, uneori, ateismul e mai periculos decat apartenenta la o alta „religie”.
Litera si Constantin, problema baronilor e una fumata. Nu-i dati credit mai mult decat e cazul.
Litera, esti un bun „critic literar”. Frumoase metafore. Interesanta anecdota. Eu cred ca un partid poate reusi fara a avea spatele la care faci referire. Voturile le aduc cei care cred in partid si in strategia lui, nu oamenii de afaceri care au interesele lori.
Multumesc pentru sfaturi, George2.
Marinello, multumesc tie si tuturor celor care ma incurajeaza.
martie 2, 2008 la 5:49 pm
@Adrian Nastase,
imi place teribil epitetul de savuroasa! Adevarul adevarat este ca ma inspirati!
martie 2, 2008 la 5:57 pm
Interesant articolul lui Baconsky referitor la un viitor posibil al BOR, posibil separat de cel al celeilalte BOR(a Rusiei):
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=18165&art=43832&cHash=e724e92558
martie 2, 2008 la 6:08 pm
@AN ,
Pana acum vorbeai mai mult despre trecut sau de pe tuse despre prezent si uneori chiar si de viitor, dar de acum incolo nu mai sunteti pe tuse, deci acum puteti vorbi cu raspundere si consistent mai ales despre viitor, evident raportandu-va si la trecut si la prezent, deci va ramane prin ce veti face sa infirmati banuiala care multora, cum este si scriitorul Liviu Antonesi, a se vedea si
http://www.cotidianul.ro/index.php?id=18165&art=43831&cHash=71f5acdb4f ,
li se poate parea fundamentata pe realitati din trecut, si ma refer la ultimul pasaj din textul citat mai jos :
Acum, prins ca intr-un cleste intre dnii Iliescu si Nastase, bine incadrati de „vechea garda“, dl Geoana se dovedeste tot mai exotic intr-un partid aflat in energica „restauratie“. Va fi eliminat la primul congres, indiferent de scorul pe care-l va obtine PSD in alegeri, ori va fi pastrat in acelasi rol pur decorativ. Insa aceasta nu este decit o simpla drama personala pe care presedintele PSD o merita din plin pentru penuria de energie reformista de care a dat dovada. Exista insa si o drama de grup. Intoarcerea „dinozaurilor“ din PSD dovedeste o data mai mult ca acest partid este in mod fundamental nereformabil. Iar asta amina aparitia unui veritabil partid social democrat pina la Calendele Grecesti…
Sper sa reusiti, sa fiti si intru adevar. O sa vedem…
martie 2, 2008 la 7:20 pm
d`le AN este bine sa lupti pt o cauza pierduta?? intreb din pura curiozitate…..
martie 2, 2008 la 8:03 pm
@dl AN in 2004 incercam sa lamuresc lumea ca un lucru ce este logic (16%) nu neaparat e si un lucru bun si ca lupul schimba parul dar naravul ba . In ce va priveste nu m-am gandit la ce a fost ,ci la ce va urma , asa ca dati-mi voie sa suflu in iaurt ,chiar daca “dezamagirile mele ” nu sunt legate de dumneavoastra ,si pe mine ma suspectez ca as putea pierde contactul cu realitatea si sunt mic ,… .
S-auzim numai de bine !
martie 2, 2008 la 8:55 pm
@ Leo: nici pe curand, nici ramas bun. Apreciez la tine (desigur, nu numai la tine) faptul ca ti-ai asumat responsabilitatea de afi LIBER. Asadar, te mai astept, alaturi de cei chiar prezenti pe acest blog.
martie 2, 2008 la 8:57 pm
… a fi
martie 2, 2008 la 9:44 pm
“Inteleg totusi ca nu iti sunt antipatic:).”
Deja nu este rau, dar eu ma asteptam la mai mult dela tine.
Constat ca iti lipseste un manager.
A propos de bani ne potrivim,
“L’argent est l’argent, quelles que soient les mains où il se trouve. C’est la seule puissance qu’on ne discute jamais.”
martie 2, 2008 la 11:29 pm
Complement,
“cand evolutia economiei risca sa fie pierduta de sub control.” exprimarea va apartine,
La belle époque, c’est maintenant ; une époque où la moindre des choses vaut beaucoup d’argent et où beaucoup d’argent ne vaut pas grand chose.
Cine a adus Romania in aceasta zona ?
O seara buna
martie 2, 2008 la 11:30 pm
Adevarul este, d-le Nastase, ca echilibrul ar trebui sa reprezinte, daca nu reprezinta, un numitor comun pentru orice abordare, pentru ca, in afara faptului ca existam - aceasta constituind un adevar absolut, nu putem sustine ca detinem adevarul absolut.
Iar a ne pronunta intr-un mod absolut cu privire la ceva sau cineva care transcede existenta noastra, care este in afara noastra, poate constitui sau constituie o incercare pripita, imatura, probabil neavizata (mai ales ca nu detinem toate datele problemei in cele mai multe situatii).
martie 3, 2008 la 3:12 am
@
Adrian Nastase
Am, pentru tine, ceva cere sigur inseamna o amintire cel putin la fel de placuta.
Un alt interviu colosal.
Inainte de toate, incerc sa te fac sa simti din nou momentul.
Era sfarsit de an- 1999.
“Curierul national” a publicat un supliment substantial cuprinzand interviuri cu toti ministrii romani de externe postdecembristi.
Interviul tau a fost cotat ca fiind de exceptie.
Chiar si posturi straine, foarte critice, de obicei (nu neaparat cu tine)- l-au apreciat drept cel mai bun interviu al unui ministru de externe.
Iata-l (cadou de la mine pentru un frumos inceput de sapatamana).
Repet, interviul a fost acordat in decembrie 1989.
Dar principalele probleme sunt, iata, de stricta actualitate- de exemplu, cele prezentate in textul subsumat intertitlului “Statul si cesiunea de suveranitate” sunt chair de fierbinte si grava actualitate- dar nu numai (iar anumite chestiuni dintre cele afirmate de tine cu opt ani in urma, abia acum incep sa se contureze foarte clar.)
“Suveranitatea, ca principiu juridic de drept internaţional dar şi ca realitate politică este perfect viabilă pentru următoarea perioadă şi nu trebuie opusă fenomenului de integrare”
Interviu cu domnul
Adrian Nastase
( sef al diplomatiei romane : 1990-1992)
Intrebare:
1)Cum apreciati demersul international al Romaniei, dupa decembrie 1989 pana astazi ( o scurta analiza)?
Adrian Nastase:
1) Un analist obiectiv al evenimentelor desfaşurate in Romania dupa decembrie 1989 ar putea spune, rezumand totul intr-o fraza ca, pana la un punct, tara noastra s-a aflat pe acelasi drum cu celelalte noi democratii central si est-europenene. Romania a fost si este, prin excelentă, un stat cu certa vocatie europeana.
Evolutia externa a Romaniei in ultimul deceniu al Mileniului II a fost conditionata, in mod egal, de probleme de securitate, specifice momentului, zonei si contextului international , de complexitatea factorilor de criza care s-au acumulat după 1989, simultan cu simplificarea extrema a abordarilor şi conceptelor cu care s-a operat la nivel international, regional si chiar intern pentru a caracteriza situaţia din perioada respectiva. Trebuie avute in vedere si marea schimbare strategica a prabusirii blocului economic rasaritean, alaturi de aparitia unui deficit intern. Acestora li s-a adaugat, agravandu-le actiunea, conjunctura internationala.
In Romania, inceputurile procesului de transformare au coincis cu razboiul din Golf, cu embargoul impus fostei Iugoslavii si, mai ales, cu profunda recesiune inregistrata in tarile industrializate.
In contexte sofisticate, legitimarea externa devine, de multe ori, extrem de dificila, necesitand un enorm efort de rabdare, de desfasurare a artei diplomatiei si chiar de imaginatie. Astfel de situatii se intalnesc, de exemplu, in cazul în care un grup de tari este tratat de catre marile Puteri fara operarea unor individualizari absolut obligatorii pentru identificarea fiecaruia dintre state.
O legitimare laborioasa, în lipsa unui model ordonator:
După 1989, sintagmele cele mai des utilizate atat de catre presa occidentala cat si in multe dintre luarile de pozitie oficiale erau- si, din pacate continua sa mai fie, uneori- “fostele tari comuniste”, pentru a desemna un imens spatiu geografic si “dupa incheierea razboiului rece” pentru a preciza continutul unei noi perioade. Sunt sintagme care releva doar absenta unor abordari noi, de natura sa surprinda sensul real al schimbarii, prin raportarea la viitor, nicidecum la situatia deja depaşita. Mai exact, a lipsit raportarea la un model explicativ si ordonator, nesubsumat unor criterii strict politice reductioniste si unor operatiuni sau strategii ideologice.
Pe acest fundal, imediat dupa 1989, demersul international al Romaniei –in cadrul caruia cel diplomatic a avut un rol de prima impotanta- a fost sustinut, complex si deloc lipsit de momente de cumpana. El a pledat, permanent, cauza atitudinii integrationiste a Romaniei, in situatia in care Europa se confrunta cu un nou tip de sfidare, reprezentata prin noua integrare la nivel continental.
Europa de după 1989 a renuntat la dichotomia Est-Vest. Intre cei doi poli integratori ( Uniunea Europeana şi Comunitatea Statelor Independente) s-a conturat zona Europei Centrale- practic, un complex geopolitic- care s-a dovedit a fi principalul obiect al proceselor care conduc la edificarea Noii Europe.
România şi Europa Centrala:
În perioada 1990-1992, diplomatia romaneasca a depus eforturi, incununate de succes, pentru ca Romania sa fie legitimata si acceptata ca parte integranta a Europei Centrale. Demersurile au fost dificile si laborioase, cu atat mai mult cu cat au existat interese solide care vizau deplasarea frontierei europene dintre Est şi Vest de pe muchia fostului zid al Berlimului pe linia Carpatilor.
In aceste conditii, Romania ar fi trebuit sa ramana in zona de “reintegrare” in cercuri concentrice aflata sub influenta Moscovei. Eforturile diplomatice pentru acceptarea ideii ca Romania apartine spatiului central-european au fost motivate si de ideea conform careia Europa Centrala nu este altceva decat un spatiu de asteptare, el urmand sa dispara ca zona politica dat fiind faptul ca procesul de integrare echivaleaza cu extinderea Europei Occidentale.
In egala masura, miscarea diplomatica a luat în considerare perspectiva integrarii Romaniei in structurile euroatlantice, cu convingerea ca faptul nu poate si nu trebuie sa fie perceput ca un act indreptat impotriva unei tari, fie aceasta chiar si o mare Putere situata în vecinatate.
Integrarea Romaniei in structurile politice, economice si strategice euro-atlantice a reprezentat, constant, un obiectiv major, aflat în concordanta cu apararea intereselor nationale, fiind perceput si ca un sprijin pentru evolutia democratica, pluralista a societatii romaneşti.
Integrarea euroatlantica a fost privita de catre diplomatia romaneasca si ca asumare a unei anume identitati de la care am fost decuplati, in mod artificial, aproape cinci decenii.
Recuplarea Romaniei la valorile occidentale pe care le-a impartasit permanent precum si recunoasterea politica a acestei conectari au reprezentat, dupa 1990, si o forma de protectie a interesului national. Ca ministru de Externe am sustinut permanent ca alternativa nu poate fi nici neutralitatea, nici apartenenta la o “zona tampon”- oricum temporara.
Pasi diplomatici notabili, la inceputul deceniului noua:
Peisajul diplomatic romanesc a inregistrat transformari pozitive remarcabile in primii ani ai deceniului noua. Demersurile au acoperit o arie larga de actiune, motiv pentru care este suficient sa ne oprim asupra catorva exemple semnificative.
La 23 iulie s-a semnat, la Bucuresti, Tratatul de prietenie şi colaborare dintre Romania şi Republica Italiana in care, printre altele, se mentioneaza expres ca ambele state semnatare recunosc “caracterul ilicit al Pactului Molotov- Ribbentrop din 23 august 1939”.
in 21 aprilie 1992 a fost semnat Tratatul dintre Romania şi Germania privind colaborarea prieteneasca şi Parteneriatul în Europa, care a reprezentat un moment special pentru relatiile dintre cele doua state, dat fiind cadrul nou, modern, pe care l-a creat în sensul desfasurarii acestora. Tratatul a oferit baza pentru o noua dinamica a raporturilor romano-germane. Romania si-a adus o contributie la procesul de negocieri la Tratatul privind ‘CERUL DESCHIS” prin aplicarea, incepand cu anul 1992, a Acordului bilateral romano-ungar privind un regim “CER DESCHIS”.
In 25 iunie 1992, prin semnarea Declaratiei Reuniunii la nivel inalt privind cooperarea economica a Marii Negre, Romania, alaturi de alte 11 state, a pus bazele Organizatiei Regionale Cooperarea Economica a Marii Negre
(CEMN ), care a reprezentat un demers binevenit si un raspuns inteligent la riscurile determinate de infruntare si de marginalizare. La crearea acestei organizatii regionale s-a pornit de la axioma recunoscuta astazi, conform careia increderea internationala poate fi amplificata, iar pacea şi stabilitatea pot fi intarite prin cooperare economica.
Alaturi de organizatia regionala care reuneşte structurile executive ale tarilor participante s-a dezvoltat si dimensiunea parlamentara, prin înfiintarea Adunarii Parlamentare a Cooperarii Economice a Marii Negre
(APCEMN).
Pasii facuti de diplomatia romaneasca in sensul afirmarii vointei de integrare in structurile euroatlantice au fost, pana la un punct, notabili. Astfel, Romania a fost admisa în Consiliul Consultativ al Atlanticului de Nord inca de la constituirea acestuia, in 1991.
Faptul ca Romania a fost prima tara care a semnat, in 1994, Parteneriatul pentru Pace –un important instrument de colaborare cu Alianta Nord-Atlantica- si obtinerea statutului de partener asociat la Uniunea Europei Occidentale sunt alte dovezi ca, in primii ani de dupa 1990, s-a inregistrat, constant, un curs ascendent al procesului avand ca finalitate integrarea Romaniei in structurile euroatlantice.
Un alt moment al recunoasterii vocatiei democratice si europene a Romaniei a fost cel al dobandirii statutului de membru cu drepturi depline al Consiliului Europei in octombrie 1993 dupa ce, in perioada premergatoare, depusesem toate instrumentele necesare in acest sens.
Ca urmare a procesului constant in care s-a angajat, in primii ani de dupa 1990, Romania a devenit, incepand cu 1 ianuarie 1995, membra a Acordului European, cuprinzand zece tari central si est-europene care si-au exprimat vointa de a deveni membre ale Uniunii Europene.
In iunie 1995, Romania a depus, oficial, cererea de aderare la Uniunea Europeana. Totodata, a avut o participare intensa in cadrul dialogului structurat, initiat dupa intalnirea Consiliului European de la Essen din decembrie 1994, luand parte în mod activ la procesul de preaderare.
In vederea impulsionarii si a unei mai bune coordonari a procesului de integrare, in 9 martie 1996 Guvernul Romaniei a decis constituirea Comitetului Interministerial pentru Integrare Europeana.
Diplomatia parlamentara:
Nu în ultimul rand, se impune a fi mentionat efortul pentru dezvoltarea si utilizarea diplomatiei parlamentare, de al carei aport Romania fusese vaduvita timp indelungat. Un domeniu activ al diplomatiei parlamentare romanesti l-a constituit cel al relatiilor bilaterale. Am pornit de la ideea ca avantajul deosebit al diplomatilor-parlamentari fata de diplomatii de cariera consta in faptul ca nu sunt supusi anumitor constrangeri legate de demersul de pe poziţii rigide. Prin statutul lor special, diplomatii- parlamentari au contribuit la deblocarea unor tratative pe plan bilateral sau multilateral.
Pornind de la actualitatea primilor ani de dupa 1990, am supus atentiei necesitatea unui nou exercitiu de diplomatie parlamentara avand menirea ca, valorificand experienta premergatoare procesului CSCE, sa determine crearea unui mecanism capabil sa accelereze procesul integrarii, concomitent cu intarirea stabilitatii si securitatii in zona.
Initiativa a vizat organizarea unei Conferinte central-europene care sa contribuie la armonizarea eforturilor de integrare si la deblocarea proceselor de integrare reciproca- premise ale viitoarei integrari. Propunerea s-a bazat si pe faptul ca toate initiativele active din zona, pana in acel moment – Pentagonala, Višegrad, Initiativa central-europeana, Zona eurocarpatica si chiar Planul Balladur- s-au definit prin excludere, instituind criterii delimitative inconsistente.
Noua optiune era formulata in sensul unei solutii care sa opereze, prin includere, inglobandu-i pe cei care isi recunosc apartenenta la spriritul si problematica zonei.
Am expus doar cateva dintre elementele care sustin ideea conform careia, imediat dupa 1990, demersul extern al Romaniei a fost inspirat de vointa politica de creare a conditiilor necesare inscrierii sale ireversibile in cadrul spatiilor european si euroatlantic, al institutiilor viabile ale acestora. Totodata, s-a avut in vedere sporirea contributiei Romaniei la edificarea comunitatii de valori euroatlantice precum si a unei noi securitati continentale.
Esecurile sfarsitului de mileniu:
Din pacate, in ultimii trei ani, se observa lipsa unei strategii adecvate si coerente in materie de politica externa. In aceasta ultima perioada, Romania a adoptat, cu precadere, o politica reactiv-defensiva, nemanifestandu-se cu initiative speciale si nereusind sa impuna concepte si strategii.
Pe cale de consecinta, au fost inregistrate esecuri dureroase printre care: excluderea Romaniei din primul val al extinderii NATO; semnarea si ratificarea în graba, sub presiuni externe, a Tratatului cu Ucraina- document criticat de opinia publica romaneasca; lipsa de eficienta a trilateralelor; autoeliminarea din procesul de identificare a unei solutii politice pentru criza din Kosovo; eclipsarea Romaniei din peisajul diplomatic al eforturilor de instaurare si mentinerea a pacii, care se desfasoară in Orientul Mijlociu, in Cipru, in Balcani, in fostul spatiu sovietic; scaderea drastica a investitiilor straine; retragerea unor companii internationale de prestigiu; pierderea unor parteneri traditionali din Africa, Asia, America Latina şi Orientul Mijlociu.
La cumpana dintre milenii, Romania are mai putini prieteni, deci, mai putina securitate. A devenit o tara a carei sfera de actiune este circumscrisa unui spatiu geografic ingust, cu diminuarea, logica, a anvergurii in plan international.
Tuturor acestor aspecte li se adauga “retrogradarea” Romaniei din zona Europei Centrale- unde fusese acceptata prin eforturile diplomatiei romanesti in perioada 1990-1992- in zona balcanică.
Asocierea Romaniei cu acest concept geopolitic ne defavorizeaza. Zona balcanică este percepută ca fiind caracterizata printr-o maxima instabilitate, fiind chiar denumita “butoiul cu pulbere” al Europei. Balcanii au intrat deja în limbajul politicii internationale cu conotatia negativa a conflictului fara sfarsit.
Dupa zece ani de la disolutia comunismului, Romania este marcata, in continuare, de ”complexul Estului”.
Este o greşeală fundamentala, atat din punct de vedere politic, cat si economic. Aspectul devine simptomatic în cazul negocierii Tratatului cu Rusia. Acesta a fost politizat în spatiul intern, chestiune de natura a antrena o puternica presiune. Complexul de factori generat de greseli diplomatice a adus Guvernul in situatia constatarii existentei unor posibilitati de negociere foarte limitate.
In acest moment, exista o stare de vulnerabilitate in relatia cu Rusia care, indiferent de atitudinea de moment a Romaniei, este o mare putere, legitimata, in plus, prin relatii foarte solide cu NATO şi cu alte Puteri mondiale.
Faptul ca forta de negociere a Romaniei a scazut este ilustrat prin aceea ca singurul document finalizat in ultimii trei ani a fost Tratatul cu Ucraina. Unica raza de speranta este invitarea Romaniei la Helsinki pentru demararea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana, cererea de aderare fiind depusa, insa, in 1995.
Ordinea mondiala trebuie privita cu realism, fara iluzii. Caderea comunismului nu a schimbat regulile jocului, ci doar “harta“ acestuia. De aceea, este obligatoriu sa se înteleaga faptul ca trebuie gandit în termeni de aliante si in sensul eliminarii vulnerabilitatilor interne, invariabil generatoare de vulnerabilitati in plan international si de sporire exponentiala a lipsei de credibilitate.
Intrebare:
2.) Numiti si explicati cel mai mare succes si cel mai mare esec (daca este cazul) din perioada in care ati fost ministru de Externe al Romaniei.
Adrian Nastase:
2)In perioada 1990-1992, diplomatia romanească a fost extrem de activa si de eficienta, inregistrand multe succese de anvergura si deschizand importante porti pentru viitor.
Nu ma voi opri asupra unui demers sau altul specifice acestei activitati, intrucat le consider, in egala masura, expresia acoperirii normale a unor eforturi in care esecul are costuri mari pe termen lung. Ca sef al diplomatiei romane am actionat, permanent, in virtutea ideii conform careia, in acest domeniu, nu ai voie sa ratezi.
De aceea ma voi referi la un alt fel de eveniment deosebit, cu rezonante aparte in istoria Romaniei, petrecut în perioada in care eram ministru de Externe.
Voi porni de la faptul ca, in martie 1991, cu ocazia comemorarii a 50 de ani de la stingerea din viata a ilustrului diplomat Nicolae Titulescu a luat fiinţă Fundaţia Europeana “Titulescu”.
Din Fundatia “Titulescu” faceau parte, in acel moment, 68 de personalitati de prima marime ale vietii academice, politice si diplomatice din Europa si din tara.
Printre obiectivele Fundatiei se afla si repatrierea ramasitelor pamantesti ale lui Nicolae Titulescu, in indeplinirea ultimei sale dorinte. Demersurile, in acest sens, nu au fost lipsite de greutati, dupa cum nici reusita nu a fost lipsita de emotii.
Ca ministru de Externe al Romaniei am reusit sa contribui substantial la implinirea dorintei testamentare a lui Nicolae Titulescu. Acest “soldat al teritoriilor alipite Romaniei între 1918 si 1920”, cum s-a autodefinit, a mentionat în testament: ”doresc sa fiu îngropat la Brasov, intr-un loc ceva mai la o parte”.
In 7 martie 1992, Tribunalul din Aix-en-Provence a recunoscut, prin hotarare judecatoreasca, dreptul Fundatiei Europene Titulescu de a repatria, de la Cannes, ramasitele pamantesti ale marelui diplomat roman si european, cel care a fost Nicolae Titulescu.
Hotararea judecatoreasca a tribunalului a fost imediat pusa in execuţie.
Cavoul de la Cannes, unde au odihnit ramasitele pamantesti ale distinsei personalitati romanesti au fost deschise, pentru preluarea lor deplassndu-se , de la Bucuresti, un avion spcial care s-a intors în tara in cursul aceleeasi zile. In 7 martie 1992, la ora 17,30, avionul ateriza pe pista aeroportului Otopeni.
Ma aflam în careul oficial, alaturi de seful statului, de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, de premierul Romaniei, de sefi de partide şi de alte personalitati. S-a intonat imnul Romaniei. Prea Fericitul Patriarh Teoctist a oficiat slujba religioasa, dupa care sicriul a fost transportat, pe catafalc, la Ministerul Afacerilor Externe, unde a odihnit timp de o saptamana. Apoi, si-a urmat drumul.
Implineam, astfel, dorinta lui Nicolae Titulescu de a fi inmormantat la Brasov “ intr-un loc ceva mai la o parte”, asa cum a vrut acest mare barbat. A fost depus intr-un cavou din curtea Biserii Sfantul Nicolae, din Schei.
Mai tarziu, am realizat ca am uitat ceva. Dominati de emotie, am scapat din vedere sa trecem catafalcul lui Nicolae Titulescu pe sub Arcul de Triumf din Bucuresti. Imi voi aminti, totdeauna, cu amaraciune aceasta omisiune, caci Titulescu merita din plin sa primească toate onorurile nationale.
NicolaeTitulescu si-a găsit odihna de veci intr-o Romanie care, in 1992, isi refacuse legaturile cu traditia sa democratica. In momentul inhumarii sale, la Braşov, mi-au revenit in memorie cuvintele pe care le rostise cu sase decenii in urma:”Fiecare isi are misiunea sa; cu toţii, uniti, cum ne-am putea indoi de succes ? Ce importanta are faptul ca nu vom mai fi prezenti in ziua cand opera va fi terminata? Ce importanta ca vor fi uitate sfortarile lucratorilor din primul ceas? Ce importanta ca noi vom fi soldatii necunoscuti? Vom fi fost aceia care au crezut, intr-o clipa, cand ar fi putut sa-si piarda credinta, si acesta este singurul merit care are pret”.
Intrebare:
3.) Cu ce zona a lumii credeti ca ar trebui sa aiba Romania relatii privilegiate ?
Adrian Nastase:
3.) Romania are avantajul unei pozitii geografice in virtutea careia, in decursul istoriei, a reprezentat nu numai o importanta zona de tranzit, ci si un spatiu al interferentelor culturale şi de civilizatie.
Nevoia de abordare pragmatică:
Problema relatiilor Romaniei cu diverse zone ale lumii necesita o abordare pragmatică.
Nu putem sa nu tinem cont de faptul ca principalul nostru partener potential-este, incepand cu 1990, Europa de tip Maastricht, pentru care cresterea reprezinta criteriul fundamental al integrarii.
In conditiile in care Romania doreste sa mentina relatii polivalente cu aceasta zona, caracterizata printr-o relativa independenta fata de rasaritul continentului, nu poate ignora, totusi, o alta fata a realitatii europene. In aceasta parte a continentului, numarul somerilor este sensibil apropiat de cel al populatiei unei tari medii. Pana in momentul de fata, Occidentul nu a reusit sa-i absorba, incepand chiar sa manifeste carente in supapa serviciilor. Nu va putea absorbi nici produsele romanesti decat intr-o masura insuficienta.
In relatiile internationale nu sunt permise iluziile. Indiscutabil, telul nostru este integrarea europeana. Este firesc sa dorim si sa incercam sa depistam cele mai bune solutii pentru a reusi sa traim in ritmul institutiilor europene cu vocatie continentala, dar orientarea catre acestea nu trebuie sa fie unilaterala. Avem nevoie, in mod egal, de o orientare catre lumea euroatlantica, mai exact catre Statele Unite ale Americii, dupa cum este absolut esential sa sustinem refacerea legaturilor cu piete traditionale pentru Romania, intre care Orientul Mijlociu si piata araba, Balcanii, China, Japonia, statele membre ale C.S.I.
Romania va trebui sa-si formuleze, ferm, optiunea:
Problematica externa si modul in care va fi abordata sunt elemente decisive pentru evolutia Romaniei pe termen lung.
De-a lungul ultimului deceniu a devenit evident că insasi Europa integrata, de tip Maastricht, are puncte diferite de vedere despre ea insasi. Formulandu-ne ferm optiunea fata de integrarea europeana, trebuie sa stim ce anume este bine pentru noi să alegem, punctual, dincolo de cadrul general al integrarii europene.
Pentru clarificare, reamintesc opiniile diferite formulate, la un moment dat, de către Jaques Chirac şi Helmuth Kohl. In cursul campaniei electorale, presedintele Frantei si-a declarat angajamentul fata de o “Europa a natiunilor” si pentru reducerea puterii Parlamentului European in favoarea puterii Parlamentelor si guvernelor nationale. Aceste declaratii l-au determinat pe cancelarul Helmuth Kohl sa replice - preluat de “ Le Monde”- ca “exercitarea puterii de catre statele nationale suverane nu e un sistem care sa fi functionatin Europa, iar incercarile de a baza pacea numai pe cooperarea intre guverne si pe aliante schimbatoare a esuat”.
Romania trebuie sa decida care vor fi pozitia, strategiile si politicile ei intr-o Europa al carei model a fost definit, de exemplu, de U.C.D. sub forma
“nucleului dur” franco-german, cu asocierea tarilor din Benelux. Se impune definirea foarte clara a relatiilor pe care ar trebui sa le desfasuram într-o asemenea organizare a Europei.
Romania nu isi poate baza programele şi proiectiile de viitor numai pe importanta sa geostrategica, intrucat aceasta presupune atat avantaje, cat si presiuni mari asupra tarii. Porturile si gurile Dunarii, ca si iesirea la mare sunt, în mod cert, avantaje. Ele pot constitui, însă, zone de interes pentru considerentele geostrategice ale marilor Puteri mondiale.
Romania si spatiul de competitie:
Este obligatoriu ca Romania sa ia in calcul faptul ca, din punct de vedere geografic, se afla plasata intr-un spatiu de competitie.
Dupa caderea Zidului Berlinului, dupa incetarea divizarii ideologice a continentului, specifica razboiului rece, in Europa de astazi pot fi identificate trei componente politice : Europa Occidentala, Europa Rasariteana- practic, spatiul fostei U.R.S.S.- si zona dintre acestea, Europa Centrala, din care Romania a fost exclusa, dupa 1996, pentru a fi asociata Balcanilor.
A devenit deja perfect sesizabila o anume presiune puternica dirijata catre destramarea zonei Europei Centrale, ceea ce ar conduce la refacerea divizarii bipolare a Europei intre o Germanie puternica, dominand atat Vestul cat şi Estul si o Rusie care ramane o mare putere nucleara.
Pe de alta parte, Romania trebuie sa-si clarifice atitudinea si fata de zona Pacificului, cu atat mai mult cu cat, la nivel mondial, exista tendinta deplasarii centrelor de Putere inspre Pacific si Asia de sud-est sau catre Orientul Mijlociu si Golf.
Aspectul deciziei finale pe care o va adopta Romania se impune a fi definit prin raportare la mediul geostrategic in care traim si la evolutiile posibile ale acestuia.
Vrem sau nu vrem, acestea reprezinta un anume tip de restrictii si de conditionari, elemente de care este obligatoriu sa se tina seama in momentul formularii optiunilor.
Deciziile strategice nu se adopta unilateral si fara continuitate. Ele trebuie sa fie parte a politicii nationale, acceptata ca o componenta si ca o idee structurata a modelului pe care il va alege Romania. Este nevoie de un raspuns national in termeni de optiune, participare, resurse şi restrictii , dat si din perspectiva integrarii intr-o lume noua, caracterizata prin raporturi specifice de forta si prin aparitia unei problematici noi a drepturilor omului.
Intrebare:
4.) Incercati sa descrieti (prognozati) principalele tendinte si influente ale politicii externe mondiale, in urmatorii ani ai mileniului.
Adrian Nastase:
4.) Suntem martorii unui proces de creare a unui nou sistem global de echilibru de forţe, dupa modelul balance-of-forces care a functionat in Europa intre 1815 si 1914.
Marii actori ai actualitatii sunt Statele Unite ale Americii, Uniunea Europeana, Rusia, China, Japonia, India si lumea islamica.
Este important sa se tina cont de faptul ca toti acesti actori- poate, cu exceptia Japoniei- au o evolutie foarte dinamica in interiorul lor si in relatiile lor externe, ceea ce le sporeste capacitatea de influenta in mediul international, acesta fiind, practic, un spatiu extrem de diversificat al actiunii si reactiei intereselor nationale si supranationale.
Echilibrul de forte si accelerarea proceselor politice, sociale si economice:
Ceea ce este nou in domeniul stabilirii echilibrului de forte – chestiune de natura a prefigura ordinea mondiala- este accelerarea fara precedent a proceselor politice, sociale şi economice, in cadrul carora suntem cu totii, in egala masura, spectatori si actori.
Apare, aici, un fenomen paradoxal: fiecare ordine mondiala se edifica in numele unei aspiratii la permanenta. In realitate, experientele ce ne sunt cunoscute dovedesc ca toate echilibrele de putere care stau la baza unei arhitecturi mondiale sunt efemere.
Astfel, ordinea instituita după Pacea de la Westfalia - in 1648- a durat 150 de ani; sistemul international creat de Congresul de la Viena- in 1814- s-a mentinut 100 de ani; ordinea internationala care a fiintat in timpul războiului rece s-a sfarsit dupa 40 de ani.
Niciodata, pana acum, componentele ordinii globale sau capacitatea lor de a interactiona si scopurile lor nu s-au schimbat atat de repede, de profund sau total.
Tendintele politicii externe mondiale vor reflecta si vor fi influentate, pe de o parte, de raporturile dintre marile Puteri, la nivel planetar si, pe de alta parte, de raporturile ruso-germane, la nivel european.
Nu pot fi ignorate nici mutarea centrului de greutate în zona Asia-Pacific, nici situatia care rezulta din preponderenta politica americana si din faptul ca modelul american nu accepta, de exemplu, principiul “welfare state”, cum este cazul pentru statele europene.
Trebuie luata în calcul si problematica specifica integrarii europene, mai ales pentru zona Europei Centrale.
Marii actori economici si financiari - factori de influenta:
In alta ordine de idei, se impune a fi adusa in discutie existenta unei din ce in ce mai accentuate interdependente economice globale.
Romania, care apartine grupului de state mici şi mijlocii va realiza, foarte curand, ca globalizarea este un alt fel de nume -mai discret, mai elegant- pentru ceea ce a insemnat, de-a lungul secolelor, colonizarea.
Este o alta forma prin care marile Puteri, sprijinite de fortele economice transnationale impun, dupa caderea comunismului, alte reguli ale jocului, deschizand portile pentru economiile puternice.
Exista deja un sistem de piata mondiala, guvernata de regulile maximizarii profitului şi ale concurentei, unde organismele financiare internationale dispun de capacitati de influenta si de decizie la nivel global. Nu in ultimul rand trebuie amintita cresterea rolului si a importantei societatilor transnationale (STN), in legatura cu care a fost deja deschisa dezbaterea referitoare la posibilitatea tratarii lor ca subiecti de drept international public.
Ritmul accelerat al desfasurarii evenimentelor, in sensul mentionat, redistribuirea puterii si a prosperitatii pot fi sintetizate prin conceptul de “turbo-capitalism”.
Una dintre problemele cu puternic impact, in viitor este globalizarea versus democraţie.
Institutiile internationale existente in momentul de fata, mecanismele de care dispunem, sunt insuficiente pentru a face fata globalizarii. Este important sa fie identificate si operate corectiile necesare astfel incat globalizarea sa nu anuleze democratia cu toate componentele sale.
Fac precizarea ca, in context, democratia trebuie inteleasa si in sensul ca statul democratic trebuie sa isi conserve, integral, legitimitatea. Acestea sunt doar cateva dintre elementele care isi vor pune puternic amprenta asupra politicii externe mondiale in urmatoarea perioada.
In ultimii ani ai Mileniului II s-a inregistrat simultaneitatea schimbarilor interne- cel putin in estul si centrul Europei- si a unor evenimente internationale cu mare putere de influenta, intre care pot fi mentionate, cu titlu exemplificativ, razboaiele din Golf si confruntarile de pe teritoriul fostei Iugoslavii.
De referinta este si situatia rezultata din faptul ca, pana in 1991, URSS s-a mentinut ca mare Putere- ceea ce a condus la conservarea raportului de forte preexistent in plan international- iar, dupa 1992, a inceput o perioada de refacere si remodelare a sferelor de influenta, chestiune de natura a afecta toate fostele state comuniste. In context, pot fi amintite, cel putin pentru acea perioada, persistenta, la nivelul Puterilor occidentale, a modelelor teoretice, explicative si metodologice, specifice perioadei razboiului rece si abordarea realitatilor Europei postcomuniste cu un echipament intelectual inadecvat, alterat, in plus, de ratiunile geostrategice de putere.
Abordarea schimbarii fundamentale reprezentata prin disparitia sistemului comunist, exclusiv in termenii ingusti ai realizarii economiei de piata este, din perspectiva teoriei, un reductionism inacceptabil si, din perspectiva politicii internationale, o sursa permanenta de tensiune si chiar de potentiale conflicte.
Drepturile omului si capcana etnicismului:
Marile puteri occidentale sunt societati care vor continua sa consolideze noul tip de “contract social” intre individ si stat, reglementat prin conceptul de drepturi ale omului.
Fascinanta problematica pe care o implica va face ca preocuparea pentru respectarea drepturilor omului sa devina o adevarata “religie” a inceputului de Mileniu III.
Legat de acest lucru, este important ca, la nivelul comunitatii internationale, sa fie evitata o capcană: cea a problemei etnice. In ultima perioada, in Europa, cel putin, problema etnica a luat amploare. Aspectul poate parea surprinzator la prima vedere, cu atat mai mult cu cat Europa de astazi incearca sa devina un spatiu al unei familii unite. Remarcam, insa, ca este vorba despre o familie in care se afirma, dincolo de aspectele juridice, de egalitatea in drepturi, interese noi, relatii de putere si de influenta care tind sa actioneze asupra modului de dispunere a relatiilor pe continent.
Dincolo de dimensiunea obiectiva a preocuparilor legate de problema etnica– in sensul bogatiei inter-relationale si al firescului diferentelor, care confera frumusete spiritualitatii umane- se inregistreaza utilizarea etnicităati ca instrument politic.
Dupa perioada generic denumita razboiul rece- in care regulile de conduita stabilite prin Actul Final de la Helsinki aveau drept corolar un adevarat tabu reprezentat prin problematica teritoriala- unele ganduri care au continuat sa existe în anumite societati la nivel politic sau la nivelul societatii în ansamblu s-au conturat distinct pe fundalul problematicii minoritatilor, cu riscul utilizarii acesteia ca alternativa politica pentru intentii revizioniste.
Ideologizarea ca mecanism de manipulare:
Dezideologizarea relatiilor politice si sociale nu s-a produs instantaneu, după 1990.
Inertia sociala, dar, uneori si calculul politic, au mentinut- si este posibil sa mentina si in primii ani ai Mileniului III- tendinta ideologizarii ca mecanism de manipulare.
Raspunsul cel mai pertinent la provocarile din acest domeniu- despre care nu trebuie sa ne facem iluzii ca nu vor aparea- trebuie sa se materializeze intr-un efort sustinut al Comunitatii Internationale de a tine sub control tensiunile interetnice si de a constitui un cadru legal care sa asigure, atat pentru minoritati cat si pentru majoritati, utilizarea integrala a drepturilor omului.
De altfel, la nivelul dreptului international, aceasta biunivocitate a fost foarte clar reglementata prin Conventia-cadru pentru protectia minorităatlor nationale in care se stipuleaza, distinct, ca ”Protectia minoritatilor nationale si a drepturilor persoanelor apartinand acestora face parte integranta din protectia internationala a drepturilor omului si, ca atare, constituie domeniu de cooperare internationala”.
Exista o paradigma des utilizata, care procedeaza la identificarea, in trecut, a cauzelor unor fenomene prezente, unele dintre ele cu vocatie de permanentizare în viitor. In această categorie este circumscrisa problematica statului-natiune .
O tendinta deja manifesta, demna de cel mai mare interes, care risca sa se accentueze, este incercarea de definire a conceptului de suveranitate din alta perspectiva decat cea a statului-natiune suveran, paralel cu aparitia unor inclinatii spre autonomie in contextul unor diferente notabile intre nivelele economice si sociale ale diverselor tari.
Ca urmare a mutatiilor fundamentale determinate de prabusirea comunismului si de accentuarea tendintelor de integrare in structurile continentale si atlantice, problematica statului-natiune suveran a dobandit noi valente. A aparut necesitatea redefinirii manifestarilor specifice de suveranitate, devenite realitati evidente.
Procesul istoric al prabusirii comunismului nu a fost paralel cu cel al disolutiei natiunilor. S-au produs fracturi ale unor sisteme multinationale federative- URSS, Cehoslovacia, Iugoslavia, a caror coeziune era asigurata de catre statul comunist.
In cazul Germaniei, procesul a fost invers: o natiune divizata a dobandit reunificarea. Asemenea evolutii au condus la constituirea de noi state pe fundamentul democratiilor reprezentative si al sistemului economiei de piata, devenind noile expresii ale suveranitatii natiunilor preexistente.
Ruptura de comunism s-a realizat sub forma asumarii interne si externe a suveranitatii.
Frictiuni interstatale preexistente, reprimate politic si militar in perioada totalitarista, determinate de realitati etnice mozaicate, au dobandit forme de manifestare mai mult sau mai putin acute. Amploarea si frecventa ridicata a acestor frictiuni au generat tendinte izolationiste, de hipertrofiere a suveranitatii si de exacerbare a elementelor destabilizatoare.
Statul si cesiunea de suveranitate:
Imposibilitatea restructurarii exclusiv prin resurse interne si nevoia de garantii de securitate a noilor state central si est-europene impun deja si vor continua sa impuna, in anii de inceput ai Mileniului III, solutii bazate pe cesiunea de suveranitate. Este o tendinta care, cel mai probabil, va continua sa o surclaseze pe cea care viza suveranitatea prin izolationism, continuand sa ramana principala paradigma – cel putin pentru lumea europeana.
La sfarsitul Mileniului II s-a asistat la diseminarea gruparilor politice cu doctrine nationaliste si extremiste si la aparitia unei legaturi subtile intre nationalism si suveranitate. Pe acest fond, tensiunea interetnica poate deveni obiect de atitudine politica doar in masura in care se transforma in antistatalism sau infidelitate cetateneasca.
Noul tip de nationalism care tinde sa se manifeste este centrat pe binomul stat-natiune, nicidecum pe dualitatea natiune-grup etnic, el putand ramane, in limite rezonabile, un autonomism, dar cu valente de deschidere catre o lume care va fi marcata, din ce in ce mai mult, de conexiuni, fiind un loc geometric al multiplului. In acest mod, va continua sa se opuna etnicismului, pentru care puritatea genetica, biologica si culturala constituie criteriul de referinta si in care autarhismul dobandeste statut de principiu de existenta.
La celalalt pol, exista tendinta etnicismului, ca promotor al unui exces de autonomism si generator al repulsiei fata de stat, care este un mecanism al coeziunii.
In acest context, etnicismul favorizeza atomizarea, extrapoland elementul de autonomie subsidiar suveranitatii, pe care va continua sa-l propuna ca proiect politic opus suveranitatii ca izvor al autodeterminarii.
Accentuarea tendintelor de aplicare a principiului autodeterminarii, care sta la baza suveranitatii de stat si a invocarii dreptului la autonomie in baza acestui principiu ar putea conduce, cu grad mare de probabilitate, la tensiuni etnice scapate de sub control, de tipul celor deja manifestate în fosta Iugoslavie, Cecenia, Georgia, Moldova şi Kosovo.
Adeptii autonomismului sustin ca principiul autonomiei bazate pe criterii etnice trebuie sa guverneze noua ordine de stat. In opinia lor, statul este depasit istoric si incompatibil cu regulile democratiei, fiind o expresie a unui centralism opus acesteia. Ei propun inlocuirea unui astfel de stat cu statul civil, unde subsidiaritatea reprezinta mecanismul central de functionare.
Acest stat ar administra intr-un mod impersonal o uniune de entitati infrastatale, care ar putea adera, temporar sau partial, la structura integratoare.
Atentionarea asupra anumitor pericole pe care le presupun tendintele autonomiste nu echivaleaza cu opozitia fata de tendinta de crestere a rolului comunitatii in viata statelor-naţiune, ci cu identificarea aspectelor negative pe care o astfel de evolutie o poate prezenta atunci cand este orientata într-un sens separatist.
Separatismul se naste dintr-o extrapolare ilicita a egalitatii intre autonomia culturala si cea administrativa, principiu democratic valabil.
Statul-natiune- nivel fundamental de organizare macrosociala:
Pentru urmatorii ani, statul-natiune trebuie sa ramana nivelul fundamental de organizare macrosociala.
Integrarea şi subsidiaritatea nu pot fi operationale fara filtrul moderator al statului-natiune, iar suveranitatea de stat nu poate fi inlocuita prin conceptul managementului national. Comunitatea de interese internationale nu este rezultatul unui demers de vointa suverana individuala, ci al unui raport intre suveranitati statal-nationale. Legitimarea vointei politice la nivelul structurilor comunitare tras-statale - catre care se tinde, in mod evident - se naste tocmai din legitimarea national-statala.
Statele-natiune nu exclud posibilitatea existentei statelor federale, structura federativa nefiind, în mod obligatoriu, multietnica (situatia Statelor Unite ale Americii).
Trebuie precizat ca, prin istoric si dimensiuni, Europa este un spatiu al statelor-natiune. Pe cale de consecinţă, solutia crizelor care la sfarsit de Mileniu II, i-au afectat evolutiile ca efect al tensiunii dintre natiuni si comunitatile etnice minoritare, nu poate fi reprezentata prin disparitia statelor-natiune.
Viabilitatea Europei, in viitorul mileniu, depinde si de masura in care va rezolva problema prezervarii suveranitatii membrilor sai, in conditiile accentuarii tendintei si procesului de integrare. Va trebui sa fie vorba despre o reuniune trans-statala de subiecti-natiune.
Suveranitatea, ca principiu juridic de drept international dar si ca realitate politica, este perfect viabila pentru urmatoarea perioada şi nu trebuie opusa fenomenului de integrare.
martie 3, 2008 la 3:16 am
@
Adrian Nastase
Am facut o greseala de tastare.
Corect:” Repet, interviul a fost acordat in decembrie 1999″.
martie 3, 2008 la 9:41 am
Domnule AN,
1. Multumesc pentru raspunsuri.
2. Repet, indiferent de modul de vot la alegerile parlamentare/ prezidentiale (liste/uninominal/ mixt), dincolo de faptul ca este multipozitiv faptul ca sunteti in curs de preluare a puterii (pardon, se zice consolidarea echipei de conducere si intarirea puterii PSD), eu si sotia mea, precum si parintii nostri vom acorda votul PSD (deci este vorba de 6 persoane) daca o initiativa legislativa va fi votatade PSD: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=12831&cam=1
Astfel, in loc de 1 votant si posibil 1 vot, veti avea 6 voturi.
Criteriul este simplu: eu si sotia mea intai am muncit mult ca sa avem ce oferi copilului o situatie materiala pozitiva si apoi am hotarat sa avem copilul. Iar acum sa vina statul si sa ii dea sotiei doar o alocatie de 6 milioane, nu imi convine. In aceeasi situatie este si colega dvs. de partid, Daciana Sarbu, fata d-lui Sarbu coleg ministru si sotia d-lui Ponta. Intrebati-o va rog daca ar sta doi ani acasa cu copilul pe 6 milioane…
martie 3, 2008 la 10:17 am
Domnule Adrian Nastase,
Multumesc pentru raspuns.
Va urez ca de acum inainte sa va planificati foarte atent actiunile.
Am auzit ieri o maxima esentiala pentru Dvs si pentru noi toti:
“Lumea se invarte nu in jurul celor care pot, ci in jurul celor care vor!”
Mult succes in 2008 si 2009!
martie 3, 2008 la 11:42 am
@
Manu
Ma ajuti, te rog, in cazul interviului ANului, pe care l-am postat?
Eu nu am instrumentele necesare pentru a putea sublinia (boldui): titlul, intrebarile- doar ele cu italice, (si, de fiecare data cuvantul “Intrebare” si, respectiv, numele “Adrian Nastase”
si, poate mai important ca orice, intertitlurile (determinante, caci subliniaza ideile).
La celalalt interviu-surpriza pe care l-am postat (cel Mondomedia) am colaborat superb in acest sens.
martie 3, 2008 la 1:39 pm
@ Adrian Nastase
Multumesc frumos pentru “Adriana, multumesc frumos pentru sfaturi. Sugestiile sunt foarte bune si de bun simt”, martie 2, 2008 by nastase.
Incep sa iau in calcul foarte serios incercarea de a va intalni, “pe bune”, live
martie 3, 2008 la 3:00 pm
adriana
nu cred ca esti singura persoana care isi doreste sa il intalneasca “live” cu d`l AN…
martie 3, 2008 la 6:14 pm
@nastase
Cred ca avem idei foarte asemanatoare in mai multe privinte decat doar relatia dintre politic si economic. E si motivul pentru care urmaresc ce scrii aici si pentru care postez comentarii…
Cand am fost mai vehement despre politic vs. economic am pornit de la impresia pe care mi-au lasat-o unele proiecte propuse (de ex. cel despre combustibilii alternativi). Am simtit acolo (poate gresit) o abordare simplista de actiune directa a statului in perimetrul economic, ceea ce in Romania s-a dovedit mereu neinspirat.
As prefera sa vad “interventii” mult mai subtile din partea politicului, care sa fie subsumate ideii ca statul (condus de politic) are misiunea - in domeniul economic - de a asigura conditii propice dezvoltarii economice (reguli corecte ale jocului, infrastructura, inovare, sprijin pe plan extern, stabilitate, etc, etc).
Ideologia de stanga e perfect compatibila cu o astfel de abordare - a se vedea modul de lucru al guvernalor de stanga din Israel, de exemplu.
martie 3, 2008 la 7:01 pm
@Adriana, Anca, Ioana
Fetelor, aveti grija ce va doriti….Aya supravegheaza cu ochi de vultur. Nu mai ramane piatra pe piatra.
Sa nu mai zic de Dana. O fi avand ea un aer blajin de printesa rusa sedusa de artificier da` stiti ce elanuri produce dragostea conjugala
Si inca ceva…..Aveti drept de vot? Nu???? Asteptati si voi majoratu` ca altfel ii faceti rost lui AN de inca un dosar penal. De data asta, chiar fabricat:))
martie 3, 2008 la 7:38 pm
@ Odin
Hahahahahaha! Draga Odin, multumesc pentru avertizare. Deci, Aya e nume de primejdie, ma rog, treba ei; sa fi cerber e meserie grea. Si…gratis. Jos palaria! Cat despre dreptul meu de a vota, el e bine merci, functioneaza de mai multi ani decat mi-as dori eu sa numar. Apoi, nu stiu de ce au sarit toate sau de ce le banuiesti tu de oarece porniri primavaratice. Doar pentru ca vreau sa-l intalnesc?! Pai, ce vreti sa va spun scopul si durata vizitei, nebunaticilor? Bagaciosilor!
martie 3, 2008 la 7:46 pm
odin’
e amuzant msg tau….dar macar ai destins atmosfera….si cred ca toti au ras citind postarea ta….dar daca imi permiti vreau sa spun ca am dreptul la vot si ar fi cel putin interesanta o intalnire cu d`l AN si de ce nu chiar si cu d`na Dana, care probabil s`ar amuza si dumneaei daca ar citi msg tau
martie 3, 2008 la 8:10 pm
Ma bucur ca observatiile mele, ce-i drept, cam suparatoare pentru unii atei, v-au retinut atentia! Nu inseamna ca acei nominalizati nu au si calitati! Le au, da` le risipesc, lasandu-se amagiti de cantecul reformator al unor sirene care numai de dorul social democratilor nu se topesc!
martie 3, 2008 la 9:49 pm
@
Manu
Multumesc!
martie 3, 2008 la 10:39 pm
DOMNULE PRESEDINTE ADRIAN NASTASE,
Cu deosebit respect as dori sa va multumesc pentru raspuns,dar in acelasi sens rog sa nu credeti ca eu v-am dat sfaturi,doar mi-am exprimat o serie de opinii si cred ca acest gest nu a deranjat.
Sant foarte incantat de faptul ca ati fost ales in functia de presedinte al BPN al PSD,GANDURILE MELE MA CONDUC LA CONCLUZIA CA BRANDUL
PSD CU D-VOASTRA IN FRUNTE se va bucura numai de succes pentru toti romanii,cred ca ROMANIA va fi apreciata asa cum trebuie,nu cum este in prezent.
Sant mahnit de modul cum actualul intamplator presedinte promoveaza principiile de politica interna si externa,una peste alta a creat un haos generalizat ,poporul este aiurit nu stie incotr-o sa se indrepte.
Nu sant un adept al unanimitatii,dar acei membri care-simanifesta dezacordul cu revenirea d-voastra in prim-planul politicii romanesti
sa spuna si de ce ?nu numai sa iasa pe sticla si gata,eu apreciez ca aceste opinii sant foarte daunatoare ptr. tot romanul de rand.
Nu sant un oportunist dar as dori sa aduc la cunostinta ca prefecturile,
consiliile judetene,consiliile localenu acorda nici un fel de atentie comunitatilor din care fac parte si aici ma bazez pe observatiile personale
,nu pe zvonuri.Astfel sunt prefecti,presedinti de consilii ,consilieri judeteni care nu au vazut in 4 ani toate localitatile judetului,nu au participat la sedintele consiliilor locale din comune,ei participa doar la punerea la punct a unor afaceri,acolo unde sunt chefuri etc si dupa aceea se plang pe toate caile ca nu au bani,nu au proiecte,ceea ce este ffffffffffff fals,se preteaza
sa spuna doar minciuni.
Pesonal imi doresc ca PSD sa fie din nou la guvernare dar cat mai repede,poate forta valorii din acest partid isi v-a spune cuvantul in toate domeniile,cu obligatia stricta ca cei alesisa fie profesionisti,nu absolventi de facultati pe puncte,acestia din urma nu au nici un fel de practica si experienta manageriala ,de asta toate merg ffffff foarte prost.
Nu doresc sa va ocup timpul ,insa rog ca in calitatea pe care o aveti
d-voastra,dar si domnii MITREA,HRBENCIUC,CRISTIAN DUMITRESCU,SERBAN NICOLAIE,ECATERINA ANDRONESCU,TITUS CORLATEAN, si toti cei loiali d-voastra si PSD sa fie foarte atenti cu toti adversarii,sa se fereasca de hienele ce apartin PD fara LIBERALI,in general la tot ceea ce este adversar politic,si spun aceasta intrucat cred ca
actiunile subversive functioneaza foarte eficient,mai pe romaneste sa nu
dea nimic din casa ptr. ca altfel iar ne amagim si vom fi condusi de amatori
si de hiene.
Am onoarea sa va salut.
martie 4, 2008 la 9:51 am
@AN,
Excelent rememberul de politica externa postat de AYA, DAR , Dar domnule AN ramane o mare si inca fara raspuns intrebare.
Aceasta politica de independenta si chiar in interesul Romaniei, si multi dictatori vezi si Ceausescu, au incercat ,aici sau peste tot in lume(vezi Rusia, China etc) Romania fiind feuda lor si romanii iobagii lor, si orice stapan de feuda(care se definesc popular prin termenul generic EI) si de iobagi (adica NOI), apara si este mandru de posesiunile sale, a fost de multe ori exact datorita celor spuse la inceputul propozitiei, ceva facut de EI in interesul LOR in intereul nostru cand a fost a fost numai per accidens.
Asta a simtit si simte populaia Romaniei de aceea va dispretuieste(pe clasa politica) si va da cu tifla de cate ori poate ,fura de cate ori poate, caci considera si poate pe buna dreptate, ca fura din ce ati furat VOI inaintea ei, vazand ca este pedepsita de VOI cand fura un ac iar VOI care furati cu milioanele si miliardele avesti impunitate si faceti si legi in continuare care sa va creasca aceasta impunitate.
Aceasta este problema fundamentala pe care o are clasa politica, sa dovedeasca ca face o politica de fond atat externa dar in aceiasi masura si interna in interesul natiunii si nu in interesul puterii si al pastrarii doar a acesteia ptr tine sau cand legea nu permite(vezi si Rusia) pentru clanul tau mafiot.
Aceasta este provocarea pe care o are orice politician de buna credinta si la care chiar daca simulat(nu stiu de fapt daca este vorba de simulare si daca ma gandesc la 322 slinosi puturosi, pot sa cred ca, chiar nu a fost simulare)se pare ca pana acum doar dl Basescu a incercat sa raspunda si NOI simtind asta il sprijinim contra celor denumiti EI si carora cei mai curajosi le zic in fata VOI.
Inca nu v-am categosisit categoric in nici -una din cele doua parti de Romanie(tot ati folosit gresit dioversionist,sintagma a doua Romanii sunt ca si in timpul comunismului VOI si NOI numai ca la voi se afla o multime manipulabila si decerebrata care creeaza senzatia ca sunteti mai multi.
In incheiere repet ca termenul VOI include numai pe cei constienti si dornici sa nu fie NOI si pe lacheii lor, si care de aceia ne si dispretuiesc si urasc.
martie 4, 2008 la 2:35 pm
@Adriana
Oricand in slujba femeilor la ananghie….
Sunt putin exhibitionist. Nu indraznesc sa-mi doresc sa stiu scopul si durata dar mi-ar placea. M-ar coplesi
Plus ca, suferind de un ego deplasat, ma doare sa aflu ca femeile mai doresc si pe altcineva.
Anca-Ioana
Ma bucur ca v-am inveselit. Aha. Deci scopul intalnirii ar fi exclusiv si decisiv electoral.
martie 4, 2008 la 2:58 pm
Buna Ziua
Am intrat pe blogul dumneavoastra, cautind un nume din trecut (in google) si m-am gandit sa va pun o intrebare. Sunt plecata din tara, si de multe ori ma uit pe TVR international sau citesc presa. Un lucru este foarte iritant, Romania s-a degradat moral. Pe toate paginile electronice care nu apartin guvernului, deci private - sunt femei goale. In Romania nimeni nu se mai gandeste la morala? Sunt tineri sub 14 ani care navigheaza pe web, cum e posibil ca sa intrii sa citesti stirile si sa fii bombardat cu pornografie? Apoi televiziunea mai nou are vremea sexy. Nu exista reguli in Romania? femeile din Romania si-au pierdut demnitatea si au devenit obiecte ieftine? Nu stiu ce si cine le-a spus celor din Romania ca democratia inseamna pornografie si tot ce poate fii mai josnic. Traiesc in USA dar aici pana si reclamele sunt cenzurate si nu prea vezi un decolteu prea des. Filmele transmise la televizor sunt sanatizate (le fac accesibile pentru copii).
Poate ca asta ar trebui sa se discute la guvern. Imaginea Romaniei conteaza. Credeti-ma sunt socata de Televiziunea si presa Romana. Credeam ca ne pasa de copii nostrii.
Nu vreau sa supar pe nimeni dar poate puneti un pic de cenzura. Imagini cu femei goale sunt pentru adolescenti dar nu va ganditi ca sunt famili care poate nu vor sa vada asa ceva.
Multumesc.
martie 4, 2008 la 4:05 pm
ODIN
in mare parte da!
dar printre intrebarile strict de tip politic (electoral) as strecura si unele care il privesc personal! nu ma intreba ce
martie 5, 2008 la 5:11 am
@
Anca-Ioana
NU ratezi veo ocazie penru a dovedi ca nu ai proprietatea termenilor!
Banuiesc (nu cred ca ma insel), ca ai vrut sa spui “mesaj”, nu “msg”!
(nsg: de messenger, ai auzit?)
Citez din genialul tau mesaj adresat lui Odin:
“AN si de ce nu chiar si cu d`na Dana, care probabil s`ar amuza si dumneaei daca ar citi msg tau”.
Chiar asa?
Daca ai reusit (prin mijloace specifice, probabil) sa intri pe msg-ul lui Odin, chiar trebuie sa se amuze si AN, si Dana Nastase, citind ce se afla inscris acolo?
Banuiesc ca ai descoperit ceva tare amuzant.
Putina discretie, ce Dumnezeu!
martie 5, 2008 la 6:29 pm
@Aya
Pun pariu ca, daca ati fi sesizat ca Anca-Ioana ar fi avut proprietatea termenilor, ati fi initiat actiune in revendicare. Ce Doamne iarta-ma, dvs aveti adevarata proprietate a termenilor si ati fost deposedata ilegal. Aici v-as sfatui sa discutati cu Ilici. El a fost mester in retrocedari intr-o vreme.