Iata ca ceea ce se anticipa s-a produs. Ieri, provincia Kosovo si-a proclamat independenta, in ciuda dreptului international, care este din nou incalcat, ca rezultat al unor strategii de politica externa ale caror detalii nu le vom afla decat in anii care vin, mai ales prin intermediul efectelor pe care acest eveniment le va produce.
Dar nu doresc sa fac un comentariu de tip geopolitic.
Ceea ce vreau sa subliniez, exemplificand prin chestiunea Kosovo, este ca in relatiile internationale si in logica fireasca a lucrurilor, dreptul international nu se poate modifica zilnic doar ca sa corespunda unor interese, fie ele si strategice, de politica externa. Nu. Logica fireasca este in sens invers. Chiar daca dreptul international este rezultatul unui proces de creare in care vointa politica a statelor si, din ce in ce mai mult, a altor actori internationali, pe langa state, joaca un rol primordial – odata creat, dreptul trebuie respectat. Iar politicile externe diverse ale statelor, fie ele mari sau mai mici puteri, nu trebuie sa ignore sau sa incalce regulile create chiar de ele mai inainte. Pentru ca aceste incalcari se pot intoarce impotriva lor. Dar mai ales, pentru ca afecteaza ordinea publica internationala, stabilitatea si securitatea raporturilor internationale. Este esenta a ceea ce numeam intr-un articol pe care l-am scris, acum 5 ani, „rolul strategic al dreptului international”.
Vreau, dincolo de aceste consideratii de ordin general, dar care nu au in primul rand un rol teoretic, ci mai ales de ordin practic pentru relatiile internationale, sa va explic care este de fapt – mai bine zis, in ce consta – problema pe care o constituie pentru ordinea juridica internationala ceea ce se petrece la cateva sute de kilometri de Bucurestiul-capitala a unui proaspat stat membru al Uniunii Europene si al NATO. Si pentru asta trebuie „despicat”, in segmentele sale succesive, mecanismul prin care s-a ajuns ca o minoritate nationala sa isi proclame un stat, care va fi obiectul unor recunoasteri destul de numeroase in perioada urmatoare.
Astfel, dreptul international contemporan spune cu claritate ca minoritatile nationale nu au dreptul la autodeterminare. Numai popoarele sunt titularele unui astfel de drept, care poate permite sa se ajunga la aparitia unui nou stat.
De ce exista o astfel de regula? Pentru ca altfel s-ar ajunge la ceea ce expertii numesc „atomizarea” fara sfarsit a organizarii teritoriale contemporane. Orice minoritate aflata pe teritoriul unui „stat” creat de o minoritate ar avea astfel posibilitatea sa-si faca propriul „stat”. Iar minoritatile din interiorul acelui „stat” ar face la fel. Iar procesul poate continua la nesfarsit, pentru ca in cea mai mare parte a lumii, in zone cum este Europa, mai ales Europa de Est si de Sud-Est, nu exista teritorii pure sau omogene din punct de vedere etnic.
Mecanismul prin care, in cazul Kosovo, se forteaza dreptul international, mai ales ca se afirma permanent si repetat ca situatia Kosovo nu este un precedent, ci un caz unic, este unul periculos pentru ca de fapt el legitimeaza transformarea fortata si artificiala a unei minoritati – evident minoritara pe un teritoriu mai mare (albanezii pe teritoriul Serbiei) intr-un asa-zis “popor” majoritar pe un teritoriu mai mic („kosovarii” pe teritoriul Kosovo). Aceasta, fara a exista o justificare obiectiva in acest sens. Apoi “urmeaza” aplicarea regulii conform careia un popor poate sa isi exercite dreptul la autodeterminare (numit dreptul de autodeterminare externa) pentru a-si forma un (nou) stat. Iar preluarea automata a elementelor din planul Ahtisaari, pe care o invoca chiar textul Declaratiei de „independenta” de duminica, conduce de fapt la legitimarea drepturilor colective pentru comunitati, pe care planul Ahtisaari le prevede.
Din pacate, spatiul fostei Iugoslavii devine inca odata un poligon de incercare pe plan international. A fost mai intai terenul incercarii unor noi institutii privind recunoasterea statelor atunci cand primele state s-au desprins din fostul stat iugoslav. A fost apoi prilejul de a se incerca crearea, pentru prima data, a unui stat (Bosnia-Hertegovina) de catre comunitatea internationala prin Tratatul de la Dayton din 1995 (si care nu functioneaza prea grozav nici acum). A fost apoi ocazia sa se experimenteze noi institutii, ca Tribunalul International Penal pentru fosta Iugoslavie. In sfarsit, dar mai ales, a fost in 1999 motivul testarii de noi concepte, cum a fost „interventia umanitara”, care sa justifice actiunile NATO contra regimului Milosevici.
Nu cred ca este in interesul Romaniei, si nici al Europei ca aceste experimente sa continue in zona cea mai sensibila si instabila politic a Europei.
 |
 |
 |
 |
|---|
Comentarii Recente
Domnule Adrian Nastase cum explicati prezenta trupelor de “ordine” romanesti intr-un stat independent, pe care nu-l recunoastem? Lia
Domnule Adrian Nastase,
Dreptul international trebuie respectat doar de catre catei. Marele dulau – SUA – nu are el treaba cu astfel de mofturi. Numai ca – asa cum foarte bine spuneti – daca ar fi cat de cat inteligent, si-ar da seama ca respectarea unor reguli deja stabilite este si in interesul sau.
Maghiarii devin un subiect delicat in aceste momente, ei sincer cred ca au pirdut cel mai mult in ultimii 18 ani, refuzind sa invete si sa comunice corespunzator in romaneste, comportindu-se infantil si izolindu-se in vederea unei enclavizari,au ajuns victimile politicii duse de UDMR care le santajeaza si intretinere fragilitatea aceasta…poate ca pe viitor e necesara o abordare inteleapta si diferita…summitul NATO poate aduce ceva nestiut Romaniei?
Excelent comentariul. Imi place Vali Stan, dar nu pot fi de acord cu argumentatia lui de aseara de la Gadea. Clar au facut sarbii in trecut prostii, dar nici albanezii nu au fost usa de biserica. Eu nu cred in povestea ca nu functioneaza ca si precedent cele intamplate cu Kosovo. Ma tem ca pentru multi s-a deschis cutia Pandorei…
Un comentariu pertinent si bine argumentat . Evident, au fost o multime de comentarii si poate ca unii dintre “comentatori” stiau toate cele de mai sus, dar nu au fost prezentate si pentru restul, cei care nu stiu prea multe despre dreptul international. Pe de alta parte notiunea de drept in realitate este destul de relativa, in general are dreptate pana la urma cel mai “tare” . Cum spuneati, e greu de prevazut ce se va intampla, dar nu trebuie uitat ca regiunea aceasta a Europei este de sute de ani o zona foarte sensibila …
Între forţa Dreptului şi Dreptul forţei se înscrie şi această încercare de a destabiliza Balcanii pentru o Albanie mai mare în NATO şi în acelaşi timp un prilej pentru a-şi demonstra forţa şi a-şi impune bunul plac şi interesele de dominaţie şi control. Evident, acest act nu va rămâne fără urmări în Europa. Şi în Asia.
Bulls eye,
Poate sunt eu mai cinic insa parerea mea e ca americanii au tot interesul sa aiba o europa destabilizata… Si profita de orice mijloc pentru a pune planul in aplicare (poate mai si exagerez insa…). Toata fatada asta cu recunoasterea independentei kosovo nu face decat sa le dea apa la moara. In aceste momente este pe deplin ignorata vointa unui popor (sarb). De ce ? (ar fi intrebarea) cum de isi permit?… simplu, pentru ca sarbii sunt prea mici, prea nesemnificativi. Si, dragilor, nici noi nu suntem departe de ei. La noi situatia minoritatilor e cu totul alta si paralela nu se poate face (decat in mintile bolnave) insa exista un precedent… orice ar spune toti politicienii zilele urmatoare pe la tv ori prin ziare. Ce am face noi (ca popor) daca s-ar lua o decizie asemanatoare in cazul nostru? (Ipotetic vorbind bineinteles).
A.
Doamnelor si domnilor, eu am putine lucruri de spus. Unu la mana, un stat care nu se poate apara si nu se poate finanta nu se numeste stat. Cu respectul profund pe care i-l port domnului Stan, trebuie sa subliniez ca trebuie sa traiasca in realitate neincorsetat de filmulete de pe utube si carti din care citeaza. Ca de exemplu cum dam noi cu flit Angliei si Frantei, aliatii nostri. Pentru prima oara ii dau dreptate lui Basescu. Kosovo nu e un stat si noi trebuie sa fim verticali – ca de putine ori s-a intamplat asta in istoria autohtona – si sa spunem nu. America respecta legi cand e in interesul ei. Cand nu se intampla asta avem parte de accese de filantropie. Nimic mai fals. E in interesul lor. E in interesul multora ca Serbia sa se destrame. Sarbii erau singurii care mai puteau media situatia din Balcani. Acum nu se mai poate.
In ceea ce ii priveste pe unguri, nu as avea nimic cu nimeni daca atunci cand m-as duce la Toplita sa-mi iau o paine din supermarket nu m-as simti ca si cum mi-as fi uitat pasaportul acasa. E Romania si am dreptul sa ma inteleg in romana. Nu-mi doresc miscari extremiste de-al de C.V. Tudor care sa-i izoleze pe toti sau sa-i trimita inapoi. De altfel e si absurd… unde inapoi? Generatiile noi sunt romani, nu emigranti. Aici intervine problema educatiei primite si problema autoritatilor romanesti care nu sunt in stare sa gestioneze institutiile de invatamant. E problema PR ului nostru ca nu stie sa informeze populatia. Si e vina noastra a tuturor ca nu suntem in stare sa ne intelegem intre noi desi nu ne-am facut nimic unul altuia. Vorbesc aici la nivel personal si nu istoric. Si, dupa ce v-am plictisit, vin si cu aprecierile pentru domnul Nastase… Pana la urmatorul razboi, numai bine!
Fiindca dl Nastase a deschis subiectul, supun atentiei dumneavoastra si productia mea de astazi de pe blogul meu.
KOSOVO. PUNCT SI DE LA CAPAT.
Mi-as incepe comentariul cu o scena de final: la nici 24 de ore dupa proclamarea independentei Kosovo, noul ambasador al Turciei la Pristina isi prezenta scrisorile de acreditare. Este greu de presupus ca, in doar 24 de ore, a fost cautata prin afacerile externe turcesti o persoana disponibila, a fost luata in papuci si in pielea goala din pat si, abia apuncind sa-si sarute haremul si copiii, a primit niste scrisori de acreditare scrise in mare graba pe spinarea ministrului turc de externe, dupa care s-a urcat in primul avion lasind bagajele sa-l ajunga din urma cindva. Faptul este graitor ca in capitalele din zona si in cele europene lucrurile au fost gindite si modelate din timp, iar contrastul cu vinzoleala de la Bucuresti a fost uimitor. Aici, desi data si ora precise erau cunoscute inca de vineri, lumea politica a parut a fi luata din somn. In timp ce europenii isi mai gindeau odata deciziile, tinind cont de evenimentele cele mai recente, Bucurestii de-abia isi pregateau primele reactii. Amatorism, nepasare ori teatru politic jucat la Bucuresti, spre a prezenta reactiile Romaniei ca fiind pur emotionale? Capac la toate, o media daca nu apropiata de isterie macar ingrozitor de cicalitoare cu o problema a Transilvaniei supralicitata de media insasi, cu totul gratuit in acest moment, pe un fundal pe care inca nu stim daca aceasta problema va fi pusa vreodata ori cind va fi pusa.
Ce mai incoace si incolo, reactia politica la Bucuresti a avut un puternic iz electoral. Pe fondul majoritarei simpatii romanesti pentru Serbia, partidele s-au intrecut intr-o goana dupa inca o feliuta din electorat. De aceasta data partidele au dat buzna la Cotroceni schimbind, conform inregistrarilor televizate, glume cu presedintele. Nu au scapat ocazia de a se scuipa din nou unele pe altele, ca de ce partidul X a ramas la guvenare si de ce partidul Y declara altceva decit partidul X daca in fapt il sustine: in subliminal, ideea ca dincolo de agitatia de linga granite, mai este un buget de cheltuit si ce-o mai fi om mai vedea, so pe el baieti, procente la alegeri sa iasa.
Reactia Romaniei ca stat a fost dubioasa, dincolo de fatada varuita in acord cu preferinta populara: teoretic Romania nu a recunoscut independenta Kosovo, dar o va recunoaste practic instaurind relatii cu noul stat, prin trimiterea acolo de militari si experti. Pare a fi ridicarea la nivel de stat a obisnuintei politicienilor romani de a o da cotita: adica dom’le nu putem face treaba pe fata ca este an electoral si pierdem voturi, dar gasim noi o cale subterana ca sa creem faptul implinit. Daca Serbia si-ar fi intrerupt relatiile diplomatice cu statele care au recunoscut statul Kosovo, as fi putut crede ca Romania, singura ori in intelegere cu europenii, recurge la un truc: adica, pe fondul ruperii de relatii intre Serbia si UE, ar urma sa asigure un binevenit si util canal de comunicare intre parti – reluind interesantul obicei al Romaniei comuniste de a reusi sa fie prietena cu toate partile implicate intr-un conflict. Serbia insa doar si-a retras ambasadorii, o reactie mult atenuata si care nu rupe in fapt legaturile cu europenii, ceea ce face optiunea Romaniei neoperationala. Ori am putea-o privi ca o punte intinsa catre dl Putin, care va veni in curind la Bucuresti si care, dat fiind ca nu o cunoaste pe dna Udrea, nu prea are puncte comune de discutie cu dl Basescu. Ori relatiile Romaniei cu Rusia trebuie totusi continuate cumva, chiar daca dl Putin va parasi curind presedintia, fiindca nu putem continua sa ne scuipam la nefirsit stind de o parte si de alta a Basarabiei. Pozitia Romaniei ii poate oferi dlui Putin ocazia sa spuna un multumesc dle Basescu, ceea ce ar putea deschide un dialog, altfel cei doi presedinti ar trebui sa treaca unul pe linga altul fara a avea ce sa-si spuna. Toate acestea in cazul in care Bucurestii si-au facut totusi niste socoteli, altele decit cele electorale interne, ceea ce i-a facut sa si ignore schimbarea de pozitie de ultim moment a unor state europene, care pareau a nu inghiti nici ele noul stat Kosovo.
Fiindca altfel pozitia Romaniei, chiar daca este pe masura asteptarii populare, constat ca nu foloseste nimanui: nu foloseste Serbiei, fiindca au ramas prea putine voci in sprijinul ei; nu foloseste Kosovo, fiindca pe linga statele puternice pozitia Romaniei nu mai are importanta; nu foloseste Romaniei, fiindca daca o dezmembrare a ei este pusa la cale de SUA si intreg UE, sub privirile incurajatoare rusesti, atunci nu mai conteaza oricum ce pozitie am luat in cazul Kosovo; nu foloseste SUA si UE, Romanie exprimind o pozitie disonanta in raport cu ele; nu foloseste Rusiei, care oricum are acum teren suficient de joc in Balcani. Macar daca am fi putut avea cu Serbia niste relatii economice privilegiate, dar in situatia in care se afla Serbia acum nu ne putem astepta la prea mult Macar daca ar fi fost totusi o pozitie clara de principiu: dublata insa de recunoasterea de facto in mare liniste, nu ma mai duce gindul decit la momentul electoral care nu putea fi scapat. Ca urmare, ramine intrebarea daca pozitia Romaniei este in acord cu interesele ei. Eu unul nu ma pot pronunta, tot ce imi pot exprima fiind dubiile.
Media vorbeste si scrie mult despre o victorie a Rusiei: foarte corect, rafinariile sirbesti au devenit deja rusesti, bulgarii joaca dublu, facind si pe placul UE dar ajutind si Rusia, iar niste baze militare rusesti care ar putea fi instalate instalate in Serbia ar contura si mai mult un viitor cosmar politico-militar. Dar avem de-a face si cu o victorie a SUA: iata un prim stat musulman, Kosovo, unde se striga din toti plaminii traiasca SUA, in vazul tuturor canalelor de televiziune. Dupa mormaielile sustinute cu parale din Iraq si Afganistan, dupa vocile aprobative, dar in surdina, de la Riad, dupa blestemele de la Teheran, iata in sfirsit niste islamisti care ii aplauda pe americani. Ramine sa vedem pentru cit timp. Deci Rusia cistiga, SUA cistiga. Cine nu pare a cistiga, dintre marile puteri? UE. Si aici cred ca se afla una dintre cheile subiectului Kosovo. Daca aflam ratiunile comportamentului UE, aproape ca aflam tot. Fiindca UE, in urma Kosovo, isi poate aduce noi baze militare rusesti linga granite, isi asuma riscul unui stat musulman revendicativ in sudul ei, isi poate crea singura probleme de atomizare statala in interior, isi asuma costuri mari pentru asigurarea Kosovo si, nu in ultimul rind, iata ca apare si primul stat european, Serbia, care zice – cel putin deocamdata – merci nu catre UE. Mediatic, UE inceteaza de a mai fi Eldorado-ul multvisat al estului european; primul refuz, asa cum a fost el, cam in coada de peste, s-a pronuntat. Si atunci de ce a facut UE ceea ce a facut? Sa fi fost inalti oficiali europeni mituiti de colo si de colo? Sa urmareasca – daca ne uitam la decizia marilor europeni si la ezitarile celor secundari – o atomizare a sudului european, benefica pentru balantele de vot in parlamentul european, unde marile puteri nu vor mai fi in pericol de a fi puse in minoritate la vot de statele din sud si din est? Fiindca problema atomizarii in spatiul european este pur si simplu o problema de buget: drumul spre viitorul popor european a inceput, desi el va fi lung si dificil, europenii se pot misca in voie si pot face afaceri cu cine vor: daca bascilor ori catalanilor nu le plac spaniolii, pot face afaceri cu altii; daca maghiarilor de la noi nu le plac romanii, pot face afaceri linistiti cu cei din Ungaria; daca corsicanilor nu le plac francezii, pot face afaceri cu italienii, similar pentru valoni, flamanzi si toti ceilalti. Singurul lucru care mai poate fi suparator este acela ca bascii si catalanii platesc impozite si taxe catre Madrid, maghiarii din Romania catre Bucuresti, corsicanii catre Paris, valonii si flamanzii catre Bruxelles (hopa!) si asa mai departe. Urmarea este aceea ca problemele autonomiilor sunt de fapt probleme bugetare: anumite zone din UE vor bugete proprii si reprezentari proprii: mai bine sef de stat mic decit prefect al unui stat mare. O atomizare administrativa a unor tari din UE va avea si consecinta de a crea in parlamentul european un bloc de voturi din nord contra unui numar dispersat de voturi din sud si est. Consecinta va fi aceea ca Germania si Franta vor domina linistite UE, Marea Britanie fiind si ea sub amenintare secesionista scotiana. Sa am oare dreptate in ceea ce am scris, sa ne indreptam oare spre o Europa a ducatelor si voievodatelor, de aceasta data democratice? Nu stiu.
In aceste vremuri pasionante trebuie sa ciulim bine urechile si sa nu ne avantam in actiuni necugetate. Momentan, acesta este cel mai bun lucru pe care il putem face.
instalatorul, cred ca ai perfecta dreptate afirmand ca problema atomizarii in spatiul european este pur si simplu o problema de buget.
De exemplu, in Timisoara exista un curent anti Bucuresti deoarece multi oameni din acest oras doresc o mai mare autonomie financiara.
Desigur mai sunt si alte aspecte oe care le-am tratat intr-un articol de pe blogul meu:
http://mace-alex.blogspot.com/2008/02/kosovo-nationalism-si-inflacarare.html
Cu riscul de a fi “impuscat”, am sa-mi exprim si eu pozitia fata de problema recunoasterii (a se retine: nu a legalitatii acestei declaratii de independenta!) de catre Romania a independentei statului Kosovo:
- independenta Kosovo fata de Serbia nu este ceva ce se va intampla in viitor, ci o stare de fapt. Am vizitat Kosovo in cateva randuri incepand din 2000. Tot ce am vazut, imi sustine ideea ca independenta era o stare “de facto”. Singurele elemente caracteristice unui stat suveran ce lipseau, erau o armata proprie si pasapoarte proprii (desi aveau documente de calatorie eliberate de UNMIK).
- recunoasterea de catre cele mai influente puteri mondiale a independentei “de jure” a Kosovo (chiar daca nesocoteste principiile dreptului international) conduc la efecte practice: ambasade, integrarea in diverse organisme internationale, capacitatea de a semna tratate si aliante etc.
In aceste conditii, nerecunoasterea de catre Romania a independentei Kosovo devine doar un exercitiu de imagine.
E ca si cum, nu recunoastem ca vecinul s-a despartit de vecina (desi ii vedem pe fiecare ca-si duc viata separat), din pricina ca nu au hotarare de divort. Sau din pricina ca el n-a fost de acord cu divortul (dupa ce a batut-o crunt).
Din contra, in opinia mea, nerecunoasterea Kosovo produce deservicii Romaniei (desi dom’ presedinte Basescu incearca sa ne prosteasca, vorbind despre interesul national).
Pentru a-si sustine actiunea politica, marile puteri vor aloca sume enorme de bani pentru Kosovo: lucrari de infrastructura, sustinerea dezvoltarii institutionale etc. Noi nu vom putea participa la “cheltuirea” acestor bani. Ne-am auto exclus de la aceste posibile angajamente economice. (Cineva poate replica: o vom face in Serbia. Nici acolo nu vom fi prea bine. Vom concura cu rusii si marile companii europene).
P.S. Azi generalul Degeratu a oferit inca un argument pentru a sustine teza mea cu exercitiul de imagine (“E posibil ca in urmatoarea perioada pozitia Romaniei sa se schimbe”).
Toate bune
Intr-adevar, nu e in interesul Romaniei sau a Europei, dar cinvea tot iese castigat din situatia aceasta, nu-i asa?
Evident ma refer la SUA. Pe langa faptul ca prin Kosovo ofera o bomboana musulmanilor, sunt aproape sigur ca planul e de a devia insurgentza islamica catre Europa. Situatia va escalada pana la punctul in care toata furia si frustrarea musulmanilor va fi canalizata spre Europa si eventual Rusia. Cam ca si in parabola cu aruncarea matzei moarte in curtea vecinului.
Cateva semnale si elemente ale planului:
- slabirea institutionala si economica ale tarilor din regiune. La noi, prin pionul Basescu.
- alegerea lui Obama ca presedinte SUA (tatal musulman). Chiar si planul B – Hillary ar putea conduce in aceeasi directie. Se stie ca Hillary Clinton impreuna cu Madelaine Albright au fost de fapt artizanele razboiului din YU.
@Draghi, e groaznic ce spui dar nu si imposibil, atentie…
@Mufi,
Cat timp tari ca Spania care nu e si vecina sau cu vre-o asa zisa amicitie mai veche nu s-a grabit la recunoastere nu e cazul sa ne grabim.
Daca ai loveste intelepciunea si pe sarbi si pe kosovari, sarbii o sa intre repejor in UE si apoi si kosovarii, cu ajutorul sarbilor si poate ca fac precum francezii cu nemtii si se impaca.
Oricum in 3-400 de ani nu va mai fi decat o singura rasa (cea adamica) si o societate globalizata. Ne place nu ne place daca omenirea nu se autodistruge sau nu involueaza spre o noua oranduire gentilica asta este viitorul.
Mie unul imi place si regret ca nu voi apuca sa-l vad.
@ instalatorul
“iata in sfirsit niste islamisti care ii aplauda pe americani”
kosovo nu cred ca este perceput nicaieri în lume, azi, ca un stat islamist. mafiot poate dar nu islamist. nu spun ca nu poate deveni mîine. sau peste 25-50 de ani. oricum pentru potentatii (mondiali) ai zilei de la fostul t.blair trecînd prin fam. clinton si pîna la actualul kouchner toti vor fi destul de morti ca sa’si admire opera.vor ramîne în urma lor poate cîteva bulevarde ce vor avea mai degraba importanta imobiliara decît istorica. spun asta privind la investitiile saudite în scolile coranice si la ochii studentelor ce abia se zaresc de sub fularul islamic pe strazile din Sarajevo.( sigur nu sunt o majoritate astazi dar acum 20 de ani nu existau de loc!)
în rest sunt de acord cu tine întrebîndu’ma retoric ce speranta poate exista în justitia internationala într’o chestiune de drept teritorial în jurul insulei sarpelui daca în cazul Yugoslaviei aceasta a fost facuta pres sub bocancii imperiilor momentului.
nu stiu cine are sau nu de cîstigat în urma recunoasterii unei noi cazarmi în balcani. si crede’ma ca nu stiu de ce pozitia autoritatilor românesti ar fi trebuit sa aiba ceva genial ( dovedita fie priceperea, intelegerea si concordia din treburile interne, nu’i asa) .
e an electoral si fiecare se adreseaza celor ce îi asculta cu vorbele care vor sa le auda.
as mentiona însa un lucru : rolul mass-mediei mondiale în conflictele actuale si observînd din acest punct ce s’a întîmplat în yugoslavia, stau si ma întreb ce monstru modern s’a nascut din dorinta justificata a oamenilor de a fi informati.
aceasta medie plina de e-uri si cu apucaturi de fast-information capabila,la brat cu industria de armament sa provoace razboaie din ratiuni proprii de corporatie. sa ne întelegem nu ma refer la propaganda de “bun-simt” ci efectiv la pus umarul în actul creator de razboi. ca aici sîrbii au pierdut razboiul poate nu ar fi atît de grav ci nasterea imaginii lor de macelari si bestii ai balcanilor. nationalisti ( ce rusine- în zilele cîd se dezbate oportunitatea apartenentei la o natie !) si mari amatori de violuri si omoruri în masa. nu stiu cum s’a vazut la bucuresti tot acest razboi dar jur ca asta era placa zilnica în mass-media occidentala. a gasi o informatie echilibrata era tot atît de usor ca a da peste o tomata olandeza cu gust de rosie.
mai degraba informatie, caruia, ca sa fie digerabila la prostimea aflata la working from 9 to 5, i se adauga seara de seara filozofi, artisti, intelectuali, rockeri pe post de “secretul gustului”- evident profund antii sîrbi.
poate ne spune gazda noastra daca faptul ca yugoslavia era un marcant membru al tarilor nealiniate nu a contat de loc în ce i s’a întîmplat?
si apoi ce alternativa exista astazi o la a suge licuricii (alta decît arme de disuaziune)? devine existenta unei tari ca yugoslavia (românia) tributara dexteritatii unui funambule pe o sîrma de care trag cu totii pentru ca nu’i asa moartea artistului poate produce mai mult decît spectacolul în sine?
si ca am început referindu’ma la islam am sa termin observînd gestul cain al bisericii catolice fata de fratele crestin. sfintii se nasc în calendare si mor zugraviti pe zidurile bisericilor bombardate în noaptea de înviere. un bun motiv sa privesti cu respect islamul.
Domnule A. Nastase ,
din punct de vedere Madagascar aveti dreptate. Am scris Madagascar pentru ca despre dreptul international nu mai putem vorbi. Ala a murit.Acum este exact ca in 1938. Germania a luat Sudetii ca urmare a presiunii exercitatea de Franta, Anglia si Italia asupra Cehoslovaciei ca aceasta sa-i cedeze Germaniei. Nici acolo nu era un popor, era doar o minoritate germana. Kosovo este arma Americii impotriva Europei. Daca o sa rasfoiti presa internationala o sa vedeti ca Romania este evocata ca o viitoare tinta. Nu este nevoie de nici o asemanare cu provincia Kosovo, aceasta se fabrica usor. Va mai amintiti evenimentele din Tg Mures 1990 ? Acolo Cofariu, roman get-beget agresat de maghiari, a fost prezentat peste tot in Europa ca ungur molestat de romani. Sa deiei Domnul sa ma insel.
Am stat si am auzit foarte multe opinii ale analistilor, ale presedintilor de stat ale multor personalitati internationale si nu inteleg care este adevaratul motiv pentru care a fost permisa aceasta independenta.
Nu inteleg cum un stat care se vrea cel mai democrat sustine un infractor cum este Hashim Thaci, nu inteleg de ce toata Europa s-a grabit sa recunoasca acest stat fals.
Intradevar opinia publica internationala a reusit sa creeze o impresie cum ca pentru toate nenorocirile din Kosovo sunt de vina sarbii dar se uita cum sute de mii de sarbi au fost fortati sa paraseasca provincia, cum albanezii au distrus adevarate comori ale ortodoxismului samd. Mi-e greu sa cred ca un presedinte de stat sa fie influentat de aceasta falsa impresie. Este clar ca in urma acestei independente , pe langa clanurile importante din Kosovo mai au de castigat si alte persoanje din afara. Dar nu inteleg cum…
Am auzit povesti cum ca acest caz Kosovo este asemanator cu cel al Croatiei. Si in cazul Croatiei tari importante s-au grabit sa recunoasca independenta Croatiei si acum aces stat a crescut foarte mult. Este o ipocrizie sa spui acest lucru cand se cunoaste ca foarte multi kosovari mor de foame si majoritatea trebuie sa traiasca cu cativa euro pe zi.
Am auzit si ca odata cu albanezii din Kosovo, vor cere independenta si cei din Macedonia si Grecia si astfel se va crea o Albanie mare. Si acest lucru este o prostie. Nu cred ca autoritatile din Tirana doresc acest lucru la fel cum nici Budapesta nu prea este incantata de Tinutul Secuiesc.
Mai intervine o problema economica.Kosovo nu are cum sa supravietuiasca singur. Fara ajutor international va intra in colaps. Cunoastem cazul Bosniei care nici acum nu traieste pe picioarele ei fiind dependenta de banii ce vin de la diverse fonduri internationale.
Cum ati spus si dumneavoastra trebuie sa treaca cativa ani pentru a ne da seama care au fost motivele pentru care s-au incalcat atatea drepturi si de ce marile puteri au fost interesate sa accepte o independenta unilaterala a Kosovo.
Oricum nu veti face nimic, atunci ce rost are discutia?
“Dreptului” fortei i se va raspunde, mai devreme sau mai tirziu, prin forta.
Mai bine nu ati mai milita pentru emascularea statului roman, lasat prada dizolvarii in imperiul UEist al minciunii.
—
SUA si UE sint aliatii nostri, noi alegem sa fim in cirdasie cu un stat permanent agresor si cu o organizatie antinationala, imperiala, care va deveni in curind stat federal. Amindoua functioneaza la unison, avind la baza aceeasi ideologie antiumana, 2 poli in slujba unui scop unic: dominatia planetara prin minciuna, prin santaj si forta, prin desconsiderarea sistematica a valorilor umane.
Pericolele inventate sau aberant exagerate – terorismul, fundamentalismul islamic – sau chiar sceneta de prost gust a “rivalitatii” dintre americani si europeni nu pot decit sa dezguste pe orice om care gindeste. Daca a existat vreodata democratie (in lume) sau macar speranta unei evolutii spre democratie, mamutul occidental a strivit-o sub lacomia patologica.
—
Toata mizeria care a culminat cu declaratia de independenta a Kosovo a fost programata, nu in ultimul rind prin demonizarea sirbilor – vezi si “masacrul” de la Rakacz, demontat chiar de catre reporterii occidentali (dupa ce propaganda si-a indeplinit rolul nociv, desigur). Dumneavoastra stiti toate acestea inca de cind se intimplau. Aceleasi tari si, de multe ori, aceiasi indivizi au lucrat, sistematic, pentru a se ajunge aici (vezi un personaj nefast gen Kouchner, care, in alte conditii, ar fi judecat de un tribunal international, pentru incitare la agresiune si pentru spolierea economica si complicitate la purificarea etnica a provinciei al carei proconsul a fost).
Nimeni nu spune niciodata nimic (oficial) inainte de a se ajunge la situatii ireparabile, desi miscarile se fac la vedere. Daca majoritatea oamenilor are scuza bruiajului de timpire si diversiune al media, dumneavoastra ce scuza aveti?
Eu cred ca aveti datoria sa veniti in fata lumii si sa ne spuneti, clar, ca de fapt, nu avem nici o sansa decit sa ne supunem umili, altfel vom fi permanent santajati, amenintati, loviti.
Minciuna cu “sansa” pe care trebuie sa stim sa o valorificam e si slabuta si cinica. Cine a hotarit ca trebuie aruncat poporul roman in arena circului ueist-globalizant? Cine si de ce a hotarit ca trebuie sa renuntam la toate mijloacele de aparare? Aceiasi. Cei care comit toate porcariile. Si dumneavoastra vreti sa asteptam ceva bun de la asemenea specimene?
@ Muffi ş.a.
Stare de facto? Pe logica asta, hai să recunoaştem anticipat independenţa aşa-zisului Ţinut Secuiesc, că şi acolo, de facto, românii sunt bineveniţi doar ca turişti, ÎNCĂ fără paşaport, că-n rest românii nu prea mai au mare implicare în zonă! Mai ales că singurul partid perpetuu la putere şi-a impus şi prefecţi care să acopere mişculaţiile primarilor nevorbitori de română…
Ca iremediabil îndrăgostit de excepţionalul popor sârb, privesc cu durere cum plăteşte, după o sută de ani, cutezanţa de a lovi într-un habsburg! Că americanii nu ar fi putut face mare lucru fără un cor de „prieteni” care să joace tontoroiul pe cadavrul celui mai mare şi glorios stat format prin descompunerea austro-ungariei! (Başca sula-n coastă de hitlerişti care au fost pe tot cursul aventurii blitz-kriegului ratat…)
Cât despre participare la „chelutire de bani”, cam care crezi că ar fi participarea României la reconstrucţia Irakului, acolo unde ne-am repezit în linia întâi a ţucălarilor lui Ghiţă Tufălău, ăl mai tare maimuţoi din lume? Cumva tinzând asimptotic către zero barat?
Dacă există un Dumnezeu, carele Le plăteşte drăguţul cum ştie El, nu cu bota, de nu s-or alege cât de curând americanii, vorba lui Badea, cu un preşedinte şi de culoare, şi de rădăcini islamiste…
Asta-i ţara: de 17 ani naţionaliştii români sunt „extremişti” buni de balamuc, naţionaliştii revanşarzi unguri sunt „democraţi europeni” numai buni să guverneze… pe seama dezbinării şi trădărilor atât de dragi românilor!
Întrebare întrebătoare: câţi unguri ai auzit să se declare împotriva independenţei Kosovo, în contrapondere cu românii (şocant pentru mine, se include aici şi un om doxat precum V.Stan!!!) care s-au repezit să caute argumente pentru deviaţia asta de la logică, drept internaţional, bun-simţ şi raţionalitate şi istorie şi tot ce mai vrei?!?!
@ hefaistion
omiţi câteva mini-state de pe harta europei care nu au armată proprie, deci nu se pot apăra; inclusiv Vaticanul. Dacă memoria nu mi-a sucombat sub neuroni-mi obosiţi, pare-mi-se că mai e şi Elveţia care, după atâta amar de neutralitate, şi-a cam desfiinţat armata.
Pe ipoteza eronată de la care ai pornit o construcţie şi cu alte erori (paregzamplă eu tot mai aştept să-mi spună şi mie careva – dincolo de manipulaţiuni diversioniste – cam care ar fi manifestările alea extremiste ale lui CVT, în afara limbii de viperă cu care l-a învrednicit o, totuşi, blajină braşoveancă… şi cu ce-ar fi mai extremist decât ăia cărora, în fond, nu face decât să le replice, ştii tălică care, „kosovarii” noştrii?!), pe ipoteza respectivă spuneam, am putea spune că nici Israelul nu prea e stat, că nu prea se finanţează şi apără singur, mă rog, cel puţin nu fără anexa aia a lor de-i zice USA…
@Instalatorul
Extrem de lucidă analiza, dar la capitolul “cui foloseşte” se mai poate vorbi.
1. Pariu că România va recunoaşte Kosovo până-n aprilie. De altfel ai făcut remarca aia referitoare la anul electoral. Cu lacrimi în ochi, preşedintele va declara că e silit să accepte recunoaşterea, că ne-o cere NATO, UE, ONU şi tot ce se va mai găsi. Deoacamdată însă a punctat, pentru prima oară a întrunit consensul tuturor românilor şi pe cel al partidelor. Give me five!
2. SUA câştigă pe moment. Din păcate, totdeauna politica lor pe termen lung a fost falimentară şi va fi şi acum. Dacă acum la Priştina se agită drapele americane, peste puţin timp vor fi incendiate. Mai cunoaştem nişte cazuri.
3. Rusia câştigă cert, de altfel a şi avertizat, dar au fost puţine urechi dispuse să asculte.
4. UE-şi bate cuie-n talpă, dar la urma urmelor trebuie să aibă o activitate şi atunci, când n-ai ce face îţi faci de lucru, altfel prea se obişnuiseră aleşii europeni să stabilească cum trebuie sacrificat porcul nostru de Crăciun.
5. Una peste alta, mai e un câştigător la care puţini se gândesc, mai ales că ieri se cam fandosea, c-ar recunoaşte Kosovo, da’ că ceva nu-i tocmai în regulă, da’ hai, treacă-meargă.
Păi un lucru important care nu-i în regulă de loc este faptul că Germania e pe cale să câştige al II-lea război mondial, braţ la braţ cu Franţa, mângâiate pe cap de Sam.
Numai cu spargerea URSS nu i-a ieşit cum ar fi vrut, da-n rest, Cehoslovacia nu mai e, Jugoslavia nu mai e. Cine urmează?
Cred ca ne agitam prea mult pentru nimic care sa ne priveasca. Europa va fi precum Statele Unite iar in curand toata lumea va fi precum Statele Unite
adica o Marie mai mare cu o palarie mai mare. Daca oamenii se bucura la bucatica lor de pamant acolo, si sunt dispusi sa munceasca pentru Henry Kissinger si altii ca el pe acolo….Acum intr-un registru mai serios, cred ca 50,000 de trupe KFOR cu logistica aferenta nu se tin acolo pe pomana. Sa nu uitam ca astia adica albanezii si sarbii isi scoteau okii prin anii ’90 iar comunitatea internationala trebuia sa intervina. Ceea ce a si facut. A debarcat 50,000 de soldati cu logistica cu tot. Soldati NATO. Contributia principala ca de obicei: S.U.A, Marea Britanie, Germania, Franta, Italia si in rest utupanii cu cateva sute de soldati. Astia tin acolo 50,000 de trupe de 10 ani si noi adica europenii platim. Va dati seama ce sume enorme se cheltuie ? Iar in 10 ani nu au gasit o solutie sa cada la pace- sarbii si kosovarii. Pai acum ce vroiati sa faca astia care platesc? Sa mai plateasca 10 ani sau chiar 100 asa pe nimic??? Pai nu era cazul sa se termine odata chestia asta si sa mai termine si ei cu cheltuielile si sa inceapa sa scoata profitul mult visat? Eu zic ca au fost rezonabili licuricii astia mai mari si mai mici. Ganditi-va ca nu exista iesire din situatie. Daca retrageau trupele, astia iar incepeau macelul. Daca mentineau sistemul cu trupele KFOR, costurile erau enorme pentru cei care platesc. Dar ce ne intereseaza pe noi de astia care platesc. Pe noi ne intereseaza numai sa dam din gura ca la asta suntem tari. Astia care platesc si care gasesc solutii isi bat capul cum se zice sa nu castige nimic ca sunt niste nenorociti si sa luam noi romanii eventual sa mai trimitem niste ciorditori si pe acolo. Cred ca ar trebui sa fim preocupati de felul in care ne comportam decat de probleme de drept international.
“”"Astfel, dreptul international contemporan spune cu claritate ca minoritatile nationale nu au dreptul la autodeterminare. Numai popoarele sunt titularele unui astfel de drept, care poate permite sa se ajunga la aparitia unui nou stat.
De ce exista o astfel de regula? Pentru ca altfel s-ar ajunge la ceea ce expertii numesc „atomizarea” fara sfarsit a organizarii teritoriale contemporane.”"”
Asta inseamna ca situatia din Romania , problemele cu minoritatea e rezolvata ??? „atomizarea” e solutia ?? Astept un raspuns pm sau public .
Acelasi ion adrian (budistul):
“Oricum in 3-400 de ani nu va mai fi decat o singura rasa (cea adamica) si o societate globalizata.”
Ce inseamna “rasa adamica”?
Oricum in vreo 10 milioane de ani, rasa umana va disparea de pe Pamant. Asa ca ce ne mai facem tot felul de probleme acum? Votati-l pe Basescu si PDminusL, ca oricum nu conteaza.
Ce inseamna domn’e un filozof adânc, din budã!
@Ion Adrian
Tare as dori sa nu am dreptate, insa cred ca un lucru ar trebuie sa fi devenit evident chiar si pentru romani: SUA NU AU ALIATZI, CI DOAR INTERESE!
@Emigrantul
Exact ce ai spus tu ii spuneam eu ieri unui coleg german care “nu prea stia ce sa creada cu Kososvo”. I-am spus: “ne aflam in 1938 si istoria se repeta”…
Draga Ciupico, faptul ca nu gindesc dinainte asupra postarilor, ci pur si simplu gindesc chiar in timp ce scriu ma face uneori inexact in ceea ce priveste exprimarea, adica vulnerabil uneori in ceea ce priveste sensurile. Lucurile nu sunt insa valabile si in ceea ce priveste citatul pe care il redai: este vorba, textual, in exprimare, de “niste islamisti”, nu de stat islamist (si nici islamic), dupa cum chiar tu citezi, iar ceva mai jos scriu de un stat islamist revendicativ, dar la viitor. Asa incit aici am scris foarte exact ceea ce am dorit sa scriu si hai sa nu ne facem false probleme.
Draga Circotasule, intotdeauna este o delectare sa-ti citesc textele. Multumesc pentru completari, oricare din ele este binevenita. Dealtfel, in urma unui anunt recent facut de dl Degeratu asupra unei posibile reconsiderari a pozitiei Romaniei asupra Kosovo si a sugestiei ca noua pozitie ar putea fi mai bine in acord cu interesul national, m-am gindit sa scriu diseara pe blogul meu o postare cu titlul “PRESEDINTIA+GUVERN+PARLAMENT<INSTALATORUL”, deoarece mie mi se pare ca inegalitatea a devenit evidenta; mai precis, la o zi dupa mine, institutiile intra in acelasi dubiu ca al meu, adica daca pozitia oficiala exprimata este ori ba in acord cu interesul national. Nu lua titlul ca o umflare in pene, este de fapt un titlu (auto)ironic. Cu multa stima.
@Draghi,
Asta o stiu de mult de la Vlad Georgescu, directorul postului de radio Europa Libera.
@ Instalatorul
Faci referire la un blog pe care nu ştiu cum să-l accesez. Te rog pe PM la JN, dacă mă accepţi ca musafir.
Adevaruri simple:
A Postmodern Declaration
Kosovo’s sovereignty is a fiction: real power lies with EU officials backed by Western firepower
by John Laughland
http://www.lewrockwell.com/orig6/laughland6.html
Ura, ura, ura! Bine ati revenit in structurile inalte ale PSD!!!
Toate ca toate, dar important este sa nu devenim noi, ca stat, camp de lupta intre americani si rusi. Dumnezeu sa ne fereasca!!!
INTELEG EU….
Tot ce se intampla are acelasi regizor.De ani de zile divide,divide si iar divideAcum nu mai recunoaste nici macar ce a semnat cu ani in urma devine mai mult decat atat……o iluzie.Faptul kOSOVO FARA DOR SI POATE VA CREEA UN PRECEDENT…….Anglia o stim trebuia sa fie prima ce recunoaste Franta insa a devenit o planta deoarece marii oameni politici de la varf lipsesc,Germania nu ne pueam astepta la nimic altceva.Paradoxal e ca fiecare din aceste tari mai mult sau mai putin au probleme de acest gen Deci sa ne lase in pace !
De ACEEA E BINE SA FII BUN STRATEG SI DIPLOMAT.si sa nu uiti niciodata pamantul ce ti-a dat harana.Ce s-ar intampla daca binele s-ar uni cu raul?De ce sa tot primesti cand defapt tu n u muncesti…de ce sa ti se atrofieze pur si simplu nevoia care stimuleaza munca cu bani dati de afara….tot de afara vom primi si destinul caci vad ca nu stim sa ni-l facem….iluzii iluziii ce ne vor face dependentii unui sistem bolnav bine pus la punct …disparand defapt esenta pe pamant..OMUL”
Daca nu sunteti afectati de fatidicele “interes si minune romaneasca de trei zile”, daca in continuare considerati capitolul Kosovo ca nesolutionat echitabil pentru partile din conflict sunteti invitati sa participati la o dezbatere pe aceasta tema in Cluj-Napoca: http://sorinplaton.wordpress.com/2008/03/25/din-nou-kosovo/
Cele bune!
1=