Interviu Adevarul - 25.01.08

Interviul acordat de Adrian Nastase cotidianului Adevarul poate fi citit aici.

Un proiect important

M-am hotarat sa va prezint un proiect pe care il consider important si care isi propune sa ofere unele sugestii pentru un confort termic civilizat si conditii accesibile de pret pentru cetatean.

Proiectul are patru obiective:

          I.     Incadrarea in normele europene de mediu si accesarea fondurilor europene

          II.    Mentinerea unui grad important de independenta energetica a tarii prin extinderea carierelor de lignit si modernizarea productiei de lignit in vederea utilizarii acestuia la termocentralele aflate in subordinea autoritatitor administratiei publice locale

          III.      Mentinerea facturiror pentru caldura distribuita populatiei la un nivel relativ constant si rezonabil

           IV.      Utilizarea surselor bioenergetice pentru producerea caldurii

Iata, spre exemplu, cateva directii privind modernizarea sistemelor de incalzire centralizata a locuintelor si a sistemelor de iluminat public:

1. Incadrarea in normele europene de mediu si accesarea fondurilor europene:

          a. reducerea emisiilor de S0₂, NO_X si pulberi, respectiv CO₂, la nivelul normelor europene - sprijin absortie fonduri europene

          b. ameliorarea folosirii depozitelor de cenusa - sprijin absortie fonduri europene

2. Mentinerea unui grad important de independenta energetica a tarii prin extinderea carierelor de lignit si modernizarea productiei de lignit in vederea utilizarii acestuia la termocentralele aflate in subordinea autoritatilor administratiei publice locale.

3. Menitinerea facturilor pentru caldura distribuita populatiei la un nivel relativ constant si rezonabil

4. Cresterea eficientei la utilizarea caldurii in cladiri - scheme pentru sprijinul proprietarilor in izolarea termica a condominiilor.

5. Sustinerea financiara a introducerii cogenerarii de mica putere pentru asigurarea in comun a energiei termice destinata incalzirii si acelei electrice destinate iluminatului public.

6. Utilizarea surselor bioenergetice pentru producerea caldurii:

            a. incurajarea relansarii unor sectoare din agricultura prin promovarea cultivarii unor culturi energetice

            b. cultivarea rapitei pentru obtinerea uleiului de rapita in vederea inlocuirii combustibilului lichid usor - circa 1.000.000 ha

           c. sustinerea prin garantarea achizitionarii la preturi fixate anterior a cresterii suprafetelor cultivate cu porumb, pentru utilizare drept combustibil in stare directa (experimentul Oradea) sau pentru obtinerea metanolului - circa 1.000.000 ha

            d. cultura de salcie-plop in Lunca Dunarii pentru exploatare in parchete in vederea obtinerii de pelete combustibile - (experimentul Harghita - Covasna) - circa 5.000.000 ha

7. Inlocuirea in institutiile publice si in iluminatul public a lampilor cu vapori de mercur cu lampi cu vapori de sodiu.

8. Sustinerea financiara a investitiilor pentru preluarea anuala a circa 1.000.000 tone de cenusa proaspata si utilizarea ei pentru structurile de umplutura a soselelor de interes national (de exemplu preluarea cheltuielilor de transport cu cement-truck -ul).

9. Realizarea de proiecte pilot de transformare a cenusii proaspete in pelete agregate usoare pentru infrastructura rutiera.

Voi continua aceasta analiza in zilele urmatoare.

News FM - ora 13.05

Adrian Nastase participa azi la emisiunea LIVE! cu Anca Florea, News FM, ora 13.05.

Emisiunea va putea fi ascultata live aici. Transcrierea emisiunii poate fi citita aici.

Echipa AN

Update: Interviul acordat de Adrian Nastase cotidianului Cronica Romana poate fi citit aici (prima parte, partea a doua).

Dezbatere la Fundatia Titulescu

Am uitat sa va reamintesc - astazi, la ora 16, reincepem dezbaterile la Fundatia Titulescu, Centrul de studii strategice (Sos. Kisellef nr. 47).

Tema : “Procesul de pace in Orientul Mijlociu. Probleme si perspective”

Va astept cu placere.

Ralf - un supravietuitor al regimului Basescu, in Bucuresti

Poate va amintiti campania lui Basescu impotriva cainilor vagabonzi din Bucuresti. Atunci, am adoptat unul dintre cainii “vanati” de Basescu (eram in primul an de guvernare - 2001) si i-am dat numele de Ralf. In paranteza, ambasadorul britanic din acel timp, se numea Ralf… M-a intrebat daca exista vreo semnificatie. I-am spus ca nu. Se pare ca numele lui, al cainelui, de maidanez, era chiar Ralf.

 Ralf - destul de bolnav atunci - iata supravietuieste, luand zilnic medicamente si, dupa 7 ani, arata - fiti de acord cu mine - foarte bine.

Ralf, fara sa fie membru de partid, a fost cel mai mare aparator al nostru atunci cand procurorii de la DNA voiau sa intre la noi in casa, sa ne numere ferestrele.

Este un caine extraordinar si il iubim, cu totii,  foarte mult. Iata ca, fara sa stie, a facut si Basescu o fapta buna.

Diferendul cu Ucraina: mituri si perspective.

Saptamana trecuta, au starnit foarte multe reactii si preocupare la noi masurile „indicate” printr-un decret, de catre presedintele Ucrainei, Victor Iuscenko, diverselor autoritati din tara sa cu privire la asa-zisa „dezvoltare” a Insulei Serpilor. Stiu ca v-am obisnuit pana acum mai mult cu comentarii politice. Vazand insa reactiile si comentariile de pe site-uri, fara indoiala sincere - multe dintre ele - dar din pacate nu toate exacte, m-am decis astazi pentru un comentariu mai degraba juridic sau, mai bine zis, juridico-politic, apeland si la cunostintele mele de drept international.

Citind stirile si reactiile de care vorbeam, am constatat ca problematica procesului nostru de la Haga pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive dintre Romania si Ucraina (cred ca va amintiti faptul ca sesizarea Curtii Internationale de Justitie s-a facut in timpul guvernarii PSD, in septembrie 2004), este inconjurata de cel putin trei (3) „mituri populare”, impartasite de o parte a publicului, care indica anumite perceptii eronate ale realitatii.

1. „Mitul” ca obiectul procesului de la Curtea Internationala de Justitie (CIJ) de la Haga il reprezinta Insula Serpilor si ca tribunalul „nu ne-o va da”. Presa ucrainiana si unii politicieni de la Kiev alimenteaza abil, din cand in cand, acest „mit”, prin comentarii sau declaratii de genul „Curtea nu va da castig de cauza pretentiilor teritoriale ale Romaniei asupra insulei noastre”.

In realitate, in cazul contenciosului nostru cu Ucraina, Curtea de la Haga nu are competenta sa judece apartenenta Insulei Serpilor. De ce? Pentru ca, in 1997, cand Romania si Ucraina au convenit ca, daca negocierile esueaza, oricare din ele sa poata sesiza CIJ, cele doua tari au stabilit competenta Curtii doar pentru delimitarea  platoului continental si a zonelor economice exclusive intre cele doua parti,  fara a prevedea jurisdictia CIJ pentru a decide eventual asupra apartenentei la Ucraina sau la Romania a Insulei Serpilor. Iar in materia jurisdictiilor internationale, cum este Curtea de la Haga, dreptul international este foarte clar: Curtea nu poate judeca decat asupra ceea ce partile diferendului au cazut de acord, impreuna, ca acel for de justitie internationala poate sa solutioneze.

In plus, atat Tratatul politic de baza din 1997, cat si Acordul conex la acesta, incheiat tot in 1997 prin schimb de scrisori intre ministrii de externe ai celor doua tari, care prevad acordul partilor de a merge la Haga cu problema delimitarii platoului continental si a zonelor economice exclusive (in limbaj juridic, aceasta clauza de sesizare a CIJ se cheama „clauza compromisorie”), prevad si faptul ca partile vor respecta principiile integritatii teritoriale, ale inviolabilitatii frontierelor (vedeti Preambulul si articolele 1, 2 si 3 din Tratatul politic), precum si ca, in procesul de delimitare a spatiilor maritime, niciuna din parti nu va contesta suveranitatea celeilalte asupra oricarei parti din teritoriul sau, adiacenta zonei supuse delimitarii (articolul 4 lit.d al Acordului Conex). Destul de clar, nu? Dar si mai clara este o alta prevedere, inclusa in articolul 3 al Acordului Conex, care spune „negru pe alb” ca Insula Serpilor „apartine Ucrainei”.

De ce au fost acceptate aceste prevederi in 1997? Nu stiu sa va spun exact, pentru ca alte forte politice erau atunci la guvernare, inclusiv PD-ul domnului Boc. Poate ca asa a fost compromisul pentru a putea conveni clauza care sa permita Romaniei sesizarea Curtii, la care se adauga, din cate stiu, un gentlemen’s agreement (nescris) in sensul ca „insula” se recunoaste Ucrainei, care consimte insa ca aceasta nu poate avea efecte de niciun fel in delimitarea platoului si a zonelor.  

In aceste conditii prestabilite (in 1997), cand am luat decizia sesizarii CIJ, in 2004, nu puteam sa cerem ca aceasta sa solutioneze mai mult decat fusese stabilit in 1997 ca poate face Curtea de la Haga.

De ce fac ucrainienii astfel de declaratii? Foarte simplu: atunci cand Curtea va decide, asa cum e si normal, asupra a ceea ce este de competenta ei, adica delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive intre cele doua parti, ei sa poata spune: „vedeti, masurile noastre au avut efect - curtea nu ne-a luat insula!” E simplist, dar poate fi de efect pentru neavizati…

2. „Mitul” ca masurile pe care le iau ucrainienii pe Insula Serpilor ar putea influenta in favoarea lor delimitarea spatiilor maritime in procesul de la Haga. Am vazut destule comentarii saptamana trecuta de genul „acum (adica dupa luarea masurilor cu pricina), insula ar putea deveni locuibila” sau „ucrainienii fac toate astea, iar autoritatile romane nu reactioneaza decat prin note verbale” sau chiar (imi cer scuze, dar asa suna comentariul) „cu masurile astea, o sa ne luam inca o teapa, noi romanii, cu procesul ala”.

Nimic mai fals! Pentru cel putin doua motive, pe care le stie orice student la drept de anul I sau II.

In primul rand, pentru ca o regula elementara de drept (valabila si in dreptul intern si in cel international) spune ca orice drept al cuiva trebuie exercitat in limitele scopului pentru care a fost recunoscut. Daca este exercitat dincolo de aceste limite si poate afecta drepturile altuia sau, mai mult, este exercitat dincolo de aceste limite tocmai pentru a afecta drepturile altuia, atunci aceasta situatie este un abuz de drept. Iar abuzul se sanctioneaza intotdeauna prin nerecunoasterea efectelor pe care cel care il face dorea sa le produca. La fel si in cazul nostru: daca exerciti dreptul la amenajarea propriului teritoriu fara alte ratiuni suplimentare, nu-i nicio problema. Daca insa scopul amenajarilor „complexe” de pe Insula Serpilor este insa - asa cum a fost si declarat, expres si clar, de ucrainieni - ca sa dovedeasca faptul ca e locuibila si poate avea viata economica proprie, adica pentru a afecta drepturile Romaniei la platou continental si zona economica exclusiva, atunci avem, in modul cel mai clar, un abuz de drept, care va trebui sanctionat prin nerecunoasterea efectelor pe care aceasta conduita a incercat sa le produca.

In al doilea rand, o alta regula de drept spune ca niciun fel de masuri ale partilor la un diferend, facute pentru intarirea propriei pozitii in cadrul diferendului nu va avea efecte daca masurile sunt luate dupa declansarea diferendului (ceea ce juristii numesc „data critica”). Or, in cazul nostru, va reamintesc ca diferendul pentru platoul continental si zonele economice exclusive dureaza inca din perioada URSS, cand s-au purtat negocieri romano-sovietice (inca din 1967)! Iar in relatia cu Ucraina, divergentele de opinii asupra delimitarii au fost clare inca de la inceputul anilor ‘90.

De ce nu reactioneaza Romania „decat prin Note verbale”? Pentru ca in conformitate cu dreptul international protestul fata de astfel de masuri este suficient pentru a bloca orice opozabilitate a efectelor unor astfel de masuri, efecte care insa, oricum, nu se pot produce - cum am aratat.

De ce nu explica MAE aceste lucruri, asa cum le-am explicat eu mai sus? Foarte simplu! Pentru ca nu are voie sa reactioneze in fata acestor provocari mediatice ale Kievului: conform regulilor de desfasurare a procesului de la Haga, partile - deci nici MAE, care reprezinta Romania - nu pot face publice argumentatiile juridice pe timpul fazei scrise a procesului (faza scrisa tine, conform acestor reguli, pana la debutul pledoariilor, adica al fazei orale, iar argumentele partilor sunt strict confidentiale pana la acel moment). Daca MAE ar reactiona public, cu explicatii juridice concrete, acum - cand suntem inca in faza scrisa a procesului, aceasta ar afecta pozitia Romaniei in fata Curtii si deci sansele partii romane.

De ce fac ucrainienii aceasta publicitate agresiva unor masuri cu finalitate absolut incerta? Pentru ca exista, fara indoiala, ca in orice tara, ratiuni de politica interna: trebuie sa arate propriei opinii publice ca fac ceva, chiar daca si ei stiu ca deciziile in cauza nu duc la nimic. Apoi, probabil, pentru a provoca partea romana sa incalce regula confidentialitatii. Nu cred ca judecatorii de la Haga privesc cu ochi buni aceste desfasurari de forte media - eu le-as interpreta ca pe o incercare de influentare a opiniei judecatorilor, lucru care nu este acceptabil in justitia internationala. Pot eventual produce efectul contrar celui scontat.

3. „Mitul” ca o hotarare a CIJ, chiar favorabila Romaniei, nu ar fi executata de Ucraina, pentru ca hotararile CIJ sunt recomandari si oricum nu exista modalitati de sanctionare a neexecutarii. Am auzit o astfel de teza si saptamana trecuta, dar si mai demult.

Iarasi, nimic mai gresit!

Hotararile CIJ sunt obligatorii, sunt definitive (nu pot fi atacate cu recurs), si nu au nevoie de nicio masura interna (de genul ratificarii de catre Parlament) ca sa fie direct aplicabile. Conform Cartei ONU, daca o parte la diferend nu executa hotararea, cealalta parte poate sesiza Consiliul de Securitate ONU, care decide masuri de obligare a partii la executare. Este in cazul nostru doar o ipoteza, pentru ca presedintii celor doua tari au declarat de mai multe ori ca cele doua state vor respecta hotararea CIJ. Nu sunt ratiuni nici macar pentru interpretarea hotararii, pentru ca decizia va consta, ca si in celelalte cazuri de delimitari maritime recent solutionate de CIJ, intr-o linie clar definita prin coordonate geografice. Mai mult, nu a existat in istoria CIJ de peste 60 de ani niciun caz de delimitare maritima in care hotararea CIJ sa nu fie executata de parti. In toata istoria CIJ, au existat doar trei cazuri (din 95 de hotarari pronuntate) cand executarea a intampinat anumite dificultati temporare, din motive cu totul particulare. Neexecutarea de catre o tara a unei hotarari a CIJ (care este unul din organele principale ale ONU) presupune asumarea unei enorme responsabilitati si riscuri politice imense pentru orice stat pentru profilul si credibilitatea sa internationale. Interesant: cel mai recent caz cu care Curtea a fost sesizata, chiar saptamana trecuta, este un caz de delimitare maritima (Peru c. Chile), ceea ce spune ceva despre increderea in expertiza CIJ in materie - cele mai multe cazuri solutionate de Curtea de la Haga sunt diferende teritoriale si delimitari maritime.      

Sigur, se pot spune multe din punct de vedere juridic - iata, am promis un scurt comentariu, dar nu am putut rezista - deformatie de profesor - sa nu scriu ceva mai mult. Inchei cu o nota politica, de data asta: este nevoie de solidaritate politica nationala - a tuturor fortelor politice romanesti - pe tema asta, care este cu adevarat de interes transpartinic, adica national. Este semnificativ ca o guvernare a initiat demersurile sesizarii CIJ, in 2004, iar formula de guvernare de dupa 2004 a continuat aceste eforturi. Dar nu este de ajuns. Aceasta chestiune nu trebuie transformata in tema de dezbatere politica interna intr-un an electoral complicat. Cred ca trebuie sa incepem, macar in al 12-lea ceas, sa ne unim in jurul temelor de interes national.

Adevarata miza : suspendarea lui Tariceanu

Enervarea lui Basescu  in legatura cu faptul ca Melescanu “blocheaza” drumul “dosarelor spre DNA este determinata de faptul ca el merge pe interpretarea lui Daniel Morar, dupa care avizul presedintelui este suficient pentru inceperea urmaririi penale a unui ministru (inclusiv a celui care este si parlamentar), fara sa mai fie nevoie de avizul parlamentului - ceea ce nu este corect, chiar in ambiguitatea deciziei Curtii constitutionale. In aceste conditii, dupa  o eventuala realizare a precedentului Pacuraru (ministru si parlamentar) care ar fi suspendat imediat dupa ajungerea hartiilor de la Melescanu la parchet, pe acelasi model si prin aceeasi “complicitate” Basescu/Morar, Basescu/Kovesi poate fi suspendat orice ministru al guvernului, inclusiv primul ministru Tariceanu, fara ca parlamentul sa mai poata interveni. In felul asta, prin santajul discret utilizat in procedura remanierii si prin acest procedeu neconstitutional, Basescu ar ajunge, din nou, sa formeze guvernul cum vrea el si nu pe baza vointei partidelor politice, care devin inutile in regimul dictatorial al lui Basescu.

Sa traiti bine si democratic!

The Money Channel - ora 13.15

Adrian Nastase participa azi la emisiunea The Money Talk, The Money Channel, ora.13.15.

Emisiunea va putea fi urmarita live aici.

Echipa AN

Update: Transcrierea emisiunii poate fi citita aici.

Dosarele justitiei sau “dosarele” lui Basescu?

In Jurnalul national de astazi gasiti un articol din care rezulta ca dosarele care ar fi  ”blocate” acum nu sunt dosarele JUSTITIEI  referitoare la apartamentul din Zambaccian ci ACTIUNILE POLITICE  pornite de Basescu inca de atunci cand era primar general al capitalei (din 2001), continuate, in complicitate cu Mona Musca, in campania electorala din 2004 si cu Monica Macovei si Daniel Morar dupa 2005. In total 7 ani de hartuire politica din partea unui om care nu a reusit sa realizeze nimic notabil, din pacate, nici ca ministru, nici ca primar, nici ca presedinte.

Romania a avut conducatori nebuni. Mai este posibil un astfel de lucru?

Astazi, am revazut o parte din stenogramele Adunarii constituante privitoare la finalizarea textului Constitutiei, in 1991. Extrem de interesante. Despre unele stiam, pe altele mi le-am reamintit.

Mi s-a parut foarte interesanta interventia dlui Dan Amedeo Lazarescu, senator la vremea aceea, pe care il cunoscusem  pe cand era “exilat” la Biblioteca Facultatii de drept din Bucuresti. Un personaj fascinant, un povestitor cu o memorie fabuloasa. Iata interventia lui la capitolul raspunderii ministeriale, din proiectul Constitutiei:

“…exista un caz celebru in in secolul nostru, in politica romaneasca. Unul din oamenii cei mai importanti pe care i-a avut Partidul National Liberal…In 1908, in noiembrie, fiind prim ministru, la un consiliu de ministri, s-a bagat sub masa si a inceput  sa-i ciupeasca pe ministri de pantaloni. Cu mare greutate, regele Carol, care tinea la el pentru ca ii saruta mana la ceremoniile oficiale - se intelegea f. bine cu el in nemteste - a acceptat ca el sa fie dus la Paris, la Charcot - care la vremea aceea era cel mai renumit neurolog al lumii. Doctorul Charcot l-a examinat foarte atent si pe urma i-a intrebat pe cei care il adusesera acolo “Ce functie indeplineste acest domn in tara lui, in Romania?”   Insotitorii zic “Prim ministru”.”Dar de cata vreme este prim ministru?” “In ultima vreme, de doi ani, dar a mai fost inca vreo 10 ani…” “Pai, zice, este nebun de 10 ani!” Si a spus formula aceasta “Heureux pays!” (Fericita tara - care poate sa aiba un prim ministru nebun si il tine zece ani!)

Finalul interventiei lui Dan Amedeo Lazarescu  mi s-a parut interesant “…nici nu indraznesc sa formulez solutia mea, care ar fi un control international periodic al tuturor sefilor de stat”. Interesanta sugestie.