Lista de proiecte : 1. Sistem public de pensii pentru agricultori

Multi dintre voi mi-au reprosat faptul ca raspund unor atacuri din presa sau comentez prea mult acuzatiile din dosarele instrumentate de procurorii DNA, in loc sa propun pentru dezbatere proiecte de interes mai larg. Dintr-un anumit punct de vedere, cred ca e intemeiata aceasta observatie.

Va propun, de aceea, ca in paralel cu comentariile cotidiene, conjuncturale, sa discutam, pe blog, si unele proiecte politice, economice sau sociale.

Astazi, va sugerez sa dezbatem un proiect de sistem public de pensii  pentru agricultori. Probabil stiti, in Romania nu exista un astfel de sistem ci doar niste ajutoare lunare din bugetul de stat. Modelul propus de mine - un model mutual,  inspirat din sistemul francez - ar raspunde si unei cerinte de ordonare legislativa din partea Uniunii europene. Proiectul de lege se afla in dezbatere la Senat, a obtinut deja avizul Comisiei de buget-finante si astazi va fi examinat de Comisia pentru munca. Sper sa nu apara complicatii pe parcurs. Am prezentat, la comisii, si implicatiile financiare pe urmatorii ani.

Sistem de pensii pentru agricultori

PREZENTARE

1. Oportunitate:
În prezent:
a. O categorie de populaţie (agricultorii activi) contribuie la un sistem de asigurări sociale pentru a alimenta pensiile altor categorii sociale, ei fiind plătiţi din bugetul de stat
b. Doar 2,5 % din agricultorii de vârstă activă îşi asigură riscul îmbătrânirii, restul segmentului fiind descoperit şi pe cale de consecinţă lipsit de venitul de înlocuire, adică de pensie.

2. Principiile sistemului de asigurări pentru agricultori:
a. mutualitate cu statul, în cadrul unui model social inclusiv;
b. participare obligatorie a tuturor persoanelor fizice ce au domiciliul temporar sau definitiv în mediul rural, desfăşoară activităţi agricole în gospodăria proprie, activităţi private în domeniul forestier, zootehnic sau piscicol şi care nu beneficiază de contracte de muncă, nu urmează cursuri de învăţământ şi au vârste cuprinse între 25 şi 57 ani femeile şi 25 şi 62 ani bărbaţii. Pot fi asiguraţi şi tineri cuprinşi între 16 şi 25 ani, opţional.
c. contribuţii depuse lunar, trimestrial, semestrial sau anual, în baza unei declaraţii făcute pentru anul calendarustic următor, în care asiguratul se angajează să achite în anul ce urmează una din cele 5 tipuri de contribuţii lunare. Contribuţiile se depun în conturi individuale, unde se înregistrează şi partea datorată de partenerul-stat, dublă decât cea individuală. Stagiul complet de cotizare este de 25 şi 30 ani pentru femei, respectiv bărbaţi.
d. pensii calculate pe baza unităţilor de contribuţie adunate în perioada vieţii active şi a valorii unităţii de contribuţie stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale, între anumite limite conexate cu salariul minim brut garantat în plată pe economie. Contribuţiile lunare datorate sunt de 5 feluri, pe o scala de la 1 la 5, în timp ce pensiile corespunzătoare se plasează pe o scală de la 1 la 3. Pentru un salariu minim brut garantat în plată de 540 lei, pensia pentru limită de vârstă şi stagiu complet de cotizare nu poate fi mai mică de 194 lei sau mai mare de 583 lei.
Perioada minimă necesară acordării unei pensii este de 10 ani.
Există toate categoriile de pensii din sistemul public: pensii de invaliditate, de urmaş, anticipate.
e. în afara pensiilor, asiguraţii au dreptul şi la alte prestaţii ce decurg din calitatea de asigurat, cum ar fi: îndemnizaţie pentru creşterea copilului până la 2(3) ani, prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi refacerea capacităţii de muncă în cadrul unor prevederi din contractul cadru la legea ASS, ajutor de deces. Aceste drepturi sunt condiţionate de plata contribuţiei timp de cel puţin un an.

3. Structură.
Sistemul de pensii pentru agricultori este alcătuit pe modelul bugetului de asigurări sociale pentru şomaj. Acesta este administrat prin Departamentul de pensii pentru agricultori din cadrul CNPAS care are drept structuri locale, casele teritoriale de pensii pentru agricultori.

4. Fundamentare.
Am elaborat modelul evoluţiei cheltuielilor bugetului de stat cu pensiile agricultorilor, atât cele aflate acum în plată cât şi cele ce vor intra în plată începând cu 2009, pe baza prezentei legi. Propunerea legislativă are ataşat modelul ce are la bază parametri din luna mai 2007. În paralel am efectuat şi un model la zi, care ia în considerare majorarea pensiilor agricultorilor din luna septembrie, cât şi un salariu minim pe economie de 540 lei. Ambele modele au fundamentate cheltuielile şi veniturile bugetului pensiilor pentru agricultori şi ale bugetului de stat până în anul 2024.

5. Noutăţi de menţionat:
• Agricultori în vârstă, care au stagii incomplete pentru obţinerea unei pensii pe legea 19/2000 sau agricultori care nu au contribuit niciodată, au ocazia să plătească retroactiv contribuţia necesară obţinerii unei pensii minime de 10 ani, în decurs de 2 ani. Astfel, agricultorii din zonele necooperativizate sau foştii salariaţi cu stagii incomplete la stat, stabiliţi la sat pot obţine o pensie şi îşi pot asigura bătrâneţea într-un mod cuviincios şi simplu.
• Femeile care locuiesc în mediul rural şi care se asigură în acest sistem beneficiază de îndemnizaţie lunară pentru creşterea copilului până la 2 ani, în cuantum de 600 lei, legea având astfel şi un caracter important favorabil politicii demografice. Această măsură presupune un efort bugetar de 2,68 mld lei anual

Dezbatere la Fundatia Titulescu

Joi, la ora 16, va avea loc, la sediul Fundatiei (Kiseleff 47), dezbaterea cu tema “Stadiul actual al relatiilor romano-ucrainiene. Chestiunea platoului continental si zona economica in Marea Neagra“.

Cei interesati sunt asteptati cu placere.

Despre moratoriu si referendum

Dupa reuniunea de la Brasov, mi-am impus un autocontrol in legatura cu eventuale declaratii polemice. Asa am crezut ca e bine. Rezultatul PSD la europarlamentare va fi foarte important pentru tot lantul de confruntari electorale viitoare. Si este evidenta nevoia concentrarii pe obtinerea unei performante cat mai bune pe 25 noiembrie.

Nu m-a mirat insa faptul ca unii membri ai conducerii partidului nu respecta deciziile luate in legatura cu  moratoriul stabilit pana  dupa alegeri. Ca sa fie mai clar: pe mai multe cai, am aflat ca Ilie Sarbu - un mare caracter -, la Timisoara, la sfarsitul saptamanii trecute, a afirmat, la o reuniune de partid, ca “daca ii dam afara pe Iliescu si Nastase, partidul urca imediat la 40%”. Poate unii  vor comenta aceasta afirmatie. Pentru mine insa subiectul este definitiv inchis. In ceea ce-l priveste pe Sarbu!

In schimb, cred ca am gresit ca nu am comentat unele dintre evolutiile politice din tara, inclusiv din perspectiva PSD - cel putin asa cum le vad eu. 

In primul rand, referendumul lui Basescu. El a vrut sa inventeze tara cu doua guverne, unul la Victoria altul la Cotroceni. A vrut sa controleze ministrii, fie printr-un prim ministru marioneta, fie prin remanieri fie prin DNA. Nu a reusit (inca). Mai spera inca in sprijinul PSD. Acum incearca sa inventeze tara cu doua parlamente - unul la Palatul poporului, altul la Cotroceni. Nu vreau sa apar Parlamentul actual  - care s-a implicat inutil in unele batalii fara miza pentru electorat. Nici nu vreau sa sugerez ca, daca conducerea PSD nu ar fi oferit conducerea Camerei liberalilor, lucrurile ar fi mers mai bine. Dar, conform Constitutiei, activitatea legislativa este apanajul Parlamentului. Este adevarat, Romania nu a ajuns inca (din nou) o dictatura, asa incat presedintele nu poate da direct decrete-lege si deci trebuie sa le “acopere” cu referendumuri. Spre deosebire de Elvetia, in Romania nu sunt admise referendumurile legislative. Atunci, la ce foloseste referendumul lui Basescu, daca Parlamentul, conform Constitutiei, nu poate functiona prin mandat imperativ?  Vrem sa ne indreptam spre modelul “democratiei directe”, al lui Gaddafi, inlocuind “democratia reprezentativa”, simbolizata de Parlament? 

Cred ca lucrurile sunt insa mai simple. Basescu vrea alegeri uninominale cu doua tururi de scrutin pentru ca, in felul asta, sistemul de partide, practic se desfiinteaza. In locul partidelor, ar functiona in Parlament un fel de “baroni parlamentari”, care isi vor fi sustinut singuri campania electorala din punct de vedere financiar si care vor putea fi “tinuti in lesa” mai usor de la Cotroceni. Am avea un sistem asemanator cu cel din SUA. Sunt multi cei care stiu cine sunt acum presedintii celor doua partide din SUA?  Pe de alta parte, primarul Bucurestiului este ales prin doua tururi de scrutin. Este asta o garantie ca primarul  face parte dintr-o noua “clasa politica”? Videanu nu a fost impus de Basescu?

In al doilea rand, scrie cumva in fisa postului la presedinte ca el trebuie sa fie dirigintele “clasei politice romanesti”? Modernizarea (reforma) clasei politice nu este oare responsabilitatea fiecarui partid politic, sub sanctiunea de a nu mai avea un rol semnificativ in viata publica (vezi cazul PNTcd) ? Are oare Basescu statura morala pentru a se pozitiona ca arhitect al acestei modernizari? Sunt oare cei pe care i-a adus el in politica mai valorosi decat cei existenti? Poate doar ceva mai blonzi.

Chestiunea esentiala a momentului nu este insa “reforma clasei politice” ca sa nu mai existe 322 de parlamentari care sa-l suspende pe Basescu ci REFORMA SISTEMULUI POLITIC, pentru a reveni de la o masina  cu doua volane, care este condusa de doi soferi in directii diferite la un sistem coerent si armonios de puteri ale statului (am propus  unele solutii in “Romania europeana”). Modernizarea clasei politice se va realiza atunci inerent. In actualul Parlament, 60% dintre parlamentari sunt mai tineri si pentru prima data in legislativ. Esta actualul Parlament mai eficient decat cel anterior?

Partea proasta este ca, in momentul de fata, partidele nu mai pot functiona pe demarcatia ideologica obisnuita stanga-dreapta ci, pe o axa conjuncturala,  pro-anti Basescu, ceea ce deturneaza orice dezbatere serioasa in Romania.

Nu vreau sa credeti ca sunt pentru pastrarea actualului sistem electoral. Veti gasi in cartea mea unele solutii alternative. Problema este insa ca nu putem, doar pentru ca lui Basescu i s-a trezit interesul de a sprijini PDul la europarlamentare, sa decidem, fara o dezbatere serioasa in parlament  si afectand viata politica romaneasca pentru cateva cicluri electorale, sa acceptam ultimatumul/santajul lui Basescu. Asa am inteles eu si propunerea lui Ion Iliescu de boicotare a referendumului. Cineva imi reamintea, pe blog, de ce Maniu era impotriva votului uninominal in Ardeal. Doar un exemplu.

O sa ma intrebati daca in PSD lucrurile astea au fost discutate. Nu cred.

M-ati intrebat insa daca a fost o prostie ca a fost invitat Basescu la lansarea candidatilor PSD la Bucuresti. Va raspund, parafrazand pe cineva mai destept decat mine. Nu a fost o prostie. Mai grav. A fost o eroare. 

Campania electorala continua…

Drept la replica

La sfarsitul saptamanii trecute, unii ziaristi au insinuat ca as fi avut unele interese personale in modificarea recenta a Codului de procedura penala. Nu era adevarat. De aceea, am si trimis un drept la replica ziarului Gandul, care - trebuie sa recunosc - l-a publicat cu promptitudine. 

Din nou raspunsuri

Ilie crede ca dosarul Flota a fost musamalizat. Eu nu pot sa zic asta la fel de sigur. Ce pot sa zic este ca nu imi explic rezultatul expertizelor. E dreptul meu. Acelasi raspuns este valabil si pentru Lia. Ca sa iti raspund la un alt comentariu. Nu conteaza daca lucrurile vor trena, important e sa se respecte legea.

Literatule, eu sunt de acord cu intrebarile pe care le ridici tu cu privire la pregatirea PSD pentru confruntarile electorale dar cred ca ai gresit adresantul. Cine ar fi trebuit sa faca toate astea are blogul lui. Literatule, interesanta perspectiva ta privind stanga si dreapta in Romania, dar cred ca sunt legi ale uneia dintre parti care nu ar fi acceptate de cealalta.

George, nu stiu de ce PSD nu lanseaza dezbaterea pe teme europene. Poate la urmatoarea lansare de candidati. Glumeam. Esti un pic nedrept. Uita-te pe listele propuse de partide, uita-te la mesajele pe teme europene date de candidati si ai sa vezi ca te inseli. Probabil insa ca tema uninominalului va ingropa orice dezbatere pe teme europene.

Vania, postarea ta legata de votul acordat prin compararea petrecerilor campenesti este o gluma cred, sper.

Iulian, acceptand conceptul de stat major, nu este in totalitate corect ca treaba consilierilor presedintelui este numai aceea de a ajuta la realegerea acestuia. Depinde de ce fel de consilieri vorbim. De ce PSD si PNL nu sunt la fel de eficiente ca Administratia Prezidentiala? Pai ti-ai raspuns chiar tu la intrebare.

PCH, referitor la comentariul tau legat de votul uninominal, am si eu o intrebare: care este diferenta intre a refuza sa votezi un om si a refuza sa votezi un parlamentar? Fac pariu cu tine ca daca vei fi dezamagit la viitoarele alegeri nu vei mai vota cu un candidat propus de acelasi partid, decat daca lipseste in mod total orice alternativa. O sa iti raspund si la o alta intrebare. Romania nu este singurul stat care a aderat la UE fara referendum(de fapt, in 2003, cand s-a modificat Constitutia, prin referendum s-a hotarat ca ratificarea tratatelor europene sa se faca de catre Parlament, cu o majoritate de doua treimi), dar am putea dezbate si aceasta problema daca am avea o discutie despre temele europene. Sa se dezbata, spre exemplu, despre modalitatea de adoptare a Tratatului UE, a carui forma a fost decisa la Lisabona fara niciun comentariu din partea Romaniei.

Tio, ce inseamna „necesitatea istorica a votului uninominal”? Mie astfel de formule imi trezesc ingrijorari pentru ca imi arata ca nivelul de asteptare al vostru, al unora dintre alegatori, vizeaza efecte miraculoase care nu se vor produce de fapt. Cu cat nivelul de asteptare este mai mare cu atat dezamagirea va fi mai mare.

Bogdan M.M, sunt de acord cu o parte din postarea ta legata de efectele perverse ale filmului Remes-Muresan sau despre „darurile” in procente din sondajele de opinie, dar te-as ruga, daca imi permiti, sa nu iti insusesti toate zvonurile, mai ales atunci cand ele fac referire la aspecte din viata personala a unui om. Uite, am ajuns sa il apar pe Basescu din cauza ta :). Sper ca nu te superi.

Mihnea Georgescu, nu sunt de acord cu tine. Faptul ca Basescu da ultimatumuri Parlamentului nu inseamna ca romanii vor un „tatuc” ci eventual ca actualul sef de stat crede ca pentru romani (oare pentru romani?) este mai bine sa aiba un „tatuc”. In alta ordine de idei, ca sa fac referire la un alt comentariu de al tau, ii urez numai sanatate.

Alexandru Szasz. Nimeni nu contesta dreptul Presedintelui de a face referendum (desi nu un referendum legislativ!). Ideea era alta. Daca cineva, aflat la Cotroceni, anunta maine ca daca Parlamentul nu modifica Legea Fundamentala in cinci zile si nu transforma Romania in Republica Prezidentiala el o sa faca referendum? Scopul „presedintelui” nu este de a introduce votul uninominal, ci de a elimina partidele din rolul de concurente in plan electoral pentru Traian Basescu. Si cum o faci cel mai bine? Lovind in Parlament. In altă ordine de idei, incerc sa pastrez caracterul personal al acestui blog, dar unii imi reproseaza exact contrariul.

Bibliotecarule, eu nu spun ca nu exista corupti, ci ca se foleste un caz sau o situatie pentru a murdari pe toata lumea. Traian Gigi, la cat mai putine „accidente istorice”.

Alexei, eu cred ca alegerile europarlamentare se vor tine. Chiar crezi ca le va amana cineva pana in 2009?

Nelu Tm (Timisoara?), tie ti se pare in regula ca la noi se pot face lucrurile sub amenintare? Mie nu, indiferent de ce se vrea facut. Romania a tot trecut prin perioade in care schimbarile se faceau sub amenintare. Am crezut ca am depasit aceasta etapa istorica.

Krater 33, cine sunt „sleahta noastra de profitori, cu adunatura de lichele care sunt cu ochii numai pe praduit”? Cei 322? Cei care se opun lui Basescu?

G. Savitsky, poate referendum va fi. Eu ma intreb insa ce va fi dupa. Vom avea oare vot uninominal? Ce fel de uninominal va fi? Iti multumesc pentru mesajul tau privind iesirea din „coconul tristetii”.

Cristian, relatarile tale despre actiunile de fraudare a alegerilor de catre Alianta sunt dureroase pentru ca pana la urma noi, PSD, am platit un pret al unei minciuni istorice. Nu exista intelegeri privind rotatia la guvernare. Cea mai mare temere a mea este ca dovada acestui lucru ti-ar putea-o oferi chiar alegerile urmatoare.

Sisi, foarte corecta analiza ta cu privire la miza alegerilor europarlamentare. Poate si altii ar trebui sa citeasca astel de analize.

Radu Marcel, si eu vreau ca PSD sa castige cel putin cat spui tu la viitoarele alegeri.

Stelica Andrei, din comentariul tau inteleg mai mult ca „ma simpatizezi” pe mine decat ca iti doresti votul uninominal.

MAX, comentariul tau incepe cu „ati avut o intreaga presa la mana pe timpul guvernarii dumneavoastra”. De unde stii? Din presa pe care o controlam banuiesc :). „Nenea Base” nu este la nivelul unui presedinte si asta ma intereseaza pe mine. Crezi ca un presedinte trebuie sa fie maestru la manipulare si intretinerea imaginii publice, dupa cum spui tu?

Maria Barbu, intrebarile pe care mi le puneti cu privire la rolul Romaniei in UE pornesc de la niste premise pe care nu le impartasesc, cel putin nu asa. Sper ca nu va veti supara. Da, sunt de acord ca dvs. ca selectia oamenilor trebuie sa fie o lectie. Ceea ce vroiam sa spun este ca uneori investesti increderea in omul de la acel moment, fara a avea garantii despre evolutiile sale ulterioare, despre ambitiile sale.

Draghy Puterity, nu cred ca trebuie sa ii luam arma „zvonurilor negative” lui Basescu. Nu trebuie sa ducem o lupta de manipulare a opiniei publice. Cred ca este nevoie de mai multa rationalitate si responsabilitate in spatiul public din partea unora pentru a combate zvonurile mincinoase.

Vasile Ion, de acord cu tine. Ai spus ca pe timpul meu s-au acceptat acele „dictate” ale UE. Ok. Eu vreau sa existe o dezbatere cu privire la prevederile Tratatului de Aderare. Dar vezi tu pe cineva interesat? Pentru tine cred ca, oricum ar fi, nu e bine.

Sky-Hunter, referitor la comentariul tau legat de intentiile lui Traian Basescu, in Imperiu nu poate sigur, din fericire.

Anda Moculescu, ce intelegi prin situatia trupelor romane din Irak? Daca te referi la cat vom mai sta acolo, sincer nu iti pot da un raspuns categoric. Nu cred nici ca altii o pot face. Cred insa ca ar trebuie sa incepem sa dezbatem ideea unui calendar de retragere, in urma unor consultari cu aliatii nostrii si apoi sa luam o decizie intr-un sens sau altul. Apropo, ca sa fiu si eu cinic ca altii, ce ar fi daca Parlamentul ar hotara sa facem un referendum pe tema retragerii trupelor romanesti din Irak, daca tot ne place sa ne jucam de-a „eu reprezint vocea poporului voi nu”?

Victor Plastic, raspunsul la intrebarea ta legata de „Kurdistan” nu poate fi unul simplu si imediat.

Sorin (din Vancouver) si Catalin, am apreciat comentariile voastre legate de aplicarea „etichetelor” in spatiul public. Sper ca nu va deranjeaza faptul ca m-am legat de niste comentarii ce nu mi-au fost adresate in mod direct.

Ana, chiar crezi in teoria pe care ai prezentat-o privitoare la cei care presteaza „servicii?. Nu este putin cam conspirationista?

Dinu, intrebarile pot fi subsumate uneia singure „Exista politicieni cinstiti?”. Hai sa zicem ca tu esti procuror, iar un coleg de al tau a facut unul din lucrurile pe care le enumeri tu, eu te intreb atunci „mai exista procurori cinstiti”?

Titi nu cred ca o eventuala intalnire a lui Traian Basescu cu Justitia ar trebui sa aiba in vreun un fel sau altul legatura cu prestatia PSD.

Darius F, oricine poate da socoteala Justitiei, indiferent de cat de „inalt” este. Problema este insa apararea. Dincolo de asta, ti-as recomanda sa citesti un comentariu al Bibliotecarului pe aceasta tema.

El Che, nu cred ca se poate face un foileton foarte repede despre ce spui tu, desi, cel putin pe anumite zone, poate ar fi de maxima necesitate.

Diogenecainele, sunt de acord cu tine in ceea ce priveste beneficiile pe care le produce un sistem de alegeri interne. Si in 2004 am renuntat la oameni valorosi. Acest proiect este lansat deja, teoretic el trebuie numai sa fie (re)aplicat. In emisiunea de la Antena 2 am vorbit despre dosar. Am primit reprosurile voastre din cauza acestui lucru dar pana la urma cred ca dreptul la aparare il are oricine.

Conu Mishu cand am vorbit de altii nu m-am gandit la comisari, ci la altii, mai aproape de noi. Eu nu spun ca nu au existat cazuri de coruptie la nivelul Comisiei Europene. Ceea ce sustin este ca acolo ele sunt tratate altfel. Sceptic rau punctul tau de vedere privind impartirea spectrului politic in trei tabere. Gandul cel rau nu trebuie sa ma bata pe mine.

MisterB, stii ca fiecare stat in parte are reglementari proprii referitoate la piata muncii, totusi mai multa determinare din partea autoritatilor de la Bucuresti in relatia cu partenerii europeni ar scadea numarul situatiilor despre care vorbesti. Declaratia lui Marko Bela este ingrijoratoare dar nu neaparat in sensul in care crezi tu. Pe mine ma intereseaza mai mult sa stiu daca au blocat cu adevarat lansarea legilor Educatiei. Am citit sa stii articolul de pe Hotnews. UDMR s-ar putea sa plateasca un pret electoral pentru atitudinea lor de acum. Cred (sper) ca acest tip de mesaj a ramas de fapt in urma asteptarilor majoritatii maghiarilor din Harghita, Covasna sau Mures.

Alexei, eu ce pot sa zic despre participarea lui Basescu la lansarea candidatilor PD? Acelasi om tuna si fulgera acum trei ani ca Ion Iliescu se asociaza cu PSD. Ar putea macar sa isi ceara scuze sau se recunoasca, dupa cum spun el, ca a facut o „eroare”. Acelasi raspuns este valabil si pentru Mihnea. Cat despre ce s-a intamplat la venirea lui Basescu la lansarea candidatilor PSD, e greu de evaluat efectul asupra propriului nostru electorat.

Ion Adrian, analiza preluata de la BBC ar trebui sa o trimiti pe toate adresele de mail ale politicienilor. Roaga-te numai sa o bage in seama. Da, evident ca la noi mizele reale ale dezbaterii despre introducerea votului uninominal (nici nu stiu daca avem dezbatere sau doar opinii stridente si nedocumentate) sunt eludate, dar a cui este vina?

Maximmouse ma indeamna sa adopt un discurs mai simplu, „nu mai simplist” :), si sa il las pe Adrian Nastase cel natural sa iasa la suprafata. In privinta discursului probabil ca in anumite privinte ai dreptate, dar pacatul meu este ca formatia profesionala ma indeamna sa argumentez. Cat priveste naturaletea, Maximmouse, chiar asta sunt, cu bune si cu rele.

Teodora Hotaran, problema poate este ca atunci cand incerc sa vorbesc despre proiectele de viitor sunt altii care isi amintesc de „termopane”. Raspunsul este partial valabil si pentru Max, care se plange ca ma plang.

T, ti s-a parut ca Victor Ciutacu mi-a servit mingii la fileu? Cum a fost returul?

George Ban, multumesc de urare:).

Argus, tu chiar crezi ca PSD a fost sanctionat pentru ca s-a indepartat de stanga? Cand si cum? Probabil te referi la alegerile din 2004 pe care PSD LE-A CASTIGAT. Cat despre acum, greu de spus. Oricum, eu cred sigur ca Romania are nevoie foarte mare de discurs si politici de stanga.

Ovidiu, eu as dori sa aud cat mai putine despre Garda Ungara.

Am apreciat foarte multe analizele facute de catre Doigenecainele si T la postarea  „Un nou model politic”. Chiar ca cititorii mei sunt mai destepti decat…

Tratatul de la Lisabona

Ieri, in cadrul Centrului de Studii Strategice de la Fundatia Europeana Titulescu, a avut loc o dezbatere ampla in legatura cu Tratatul de Reforma a Uniunii Europene, al carui text a fost finalizat la Lisabona, la sfarsitul saptamanii trecute.
As vrea sa va propun sa discutam, si pe blog, despre noul cadru politico - juridic al Uniunii si despre unele implicatii practice ale intrarii sale in vigoare in lunile urmatoare.

Primul proiect al Tratatului de instituire a unei Constitutii pentru Europa, pregatit in Comisia d’Estaing si publicat la 18 iunie 2003, a esuat in 2005 - va amintiti fara indoiala - din cauza refuzului francezilor (29 mai) si al olandezilor (1 iunie) de a-l aproba prin referendum.

Demersul a fost reluat si doi „actori” principali, Germania si Franta, au avansat ideea unui tratat simplificat iar expertii statelor membre au refacut traseul, de data aceasta, spre binele tuturor, intr-o atmosfera protejata de discretie si de prudenta. Stim ca Uniunea Europeana s-a construit pe fundamentele realizate progresiv prin alte sase tratate anterioare, cele de la Paris, 1952, Roma, 1958, Tratatul de fuziune, din 1967, cele de la Maastricht, 1993, Amsterdam, 1999, Nisa, 2003.
Tratatul constitutional ar fi trebuit sa inchida ciclul pentru a se realiza reformele de care are nevoie configuratia politica si institutionala a Uniunii Europene.

In zilele de 18-19 octombrie, in timpul presedintiei Portugaliei, la Lisabona a avut loc Sommet-ul Uniunii Europene consacrat aprobarii proiectului Tratatului de reforma a Uniunii Europene. Sefii de stat si de guvern au aprobat proiectul. Evident, nu suntem la capatul drumului. Parlamentele statelor membre trebuie sa-l ratifice; in unele cazuri s-ar putea recurge din nou la referendum-uri. Dupa unele reactii, cele mai susceptibile pentru referendum ar putea fi Franta, Germania, Spania, Italia.
La noi, in baza Constitutiei revizuite in 2003(art.148), ratificarea se va face de catre Parlament, fiind necesara o majoritate de doua treimi din numarul deputatilor si senatorilor.

Sa admitem ca Tratatul va primi consacrarea definitiva.
Ce noutati aduce el? Cum va arata Uniunea Europeana? Noi, romanii, la ce ne putem astepta? Cat de pregatiti suntem ca, asa cum arata Tratatul - bun sau imperfect -, sa ne folosim de prevederile lui pentru a moderniza Romania in ritm accelerat astfel incat sa ne sincronizam cu standardele europene si sa putem beneficia de avantajele lor. Timpul ne preseaza. Se asteapta ca Tratatul sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2009.

In forma veche, Tratatul fusese aprobat de Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Slovacia, Slovenia si Spania.
Romania si-a dat acordul, la Lisabona, pe noul proiect al Tratatului.
Implicarea Romaniei in negocierea acestuia nu a fost simpla din mai multe motive. Unul dintre acestea poate fi usor de acceptat: cel care decurge din faptul tara noastra a aderat dupa consacrarea primei forme a Tratatului(Tratatul constitutional - cel refuzat de francezi si olandezi) si, in masura in care statele care o aprobasera deja ramaneau consecvente cu prima lor optiune, era firesc sa pastram o masura decenta in implicarea pe fond. Tratatul fusese scris fara dreptul nostru de a cere imperativ ceva. Bine sau rau, nu mai are importanta. Dar acum, dupa aderare, ar fi trebuit sa ne implicam? In ce domenii aveam interese specifice? Astept reactiile voastre.

Eu avansez, intr-o ordine aleatorie, doua directii de interes major pentru Romania: emigratia (si libertatea de deplasare a persoanelor), in general si economica in special, precum si conceptul european de regionalizare. Sunt si alte aspecte de atacat, desigur. Dar in cele doua la care ma opresc eu azi, apar aspecte care tin de substanta democratiei. Suntem pregatiti sa acceptam, cu totii, in interiorul Uniunii, libera circulatie a persoanelor sau trebuie sa compartimentam, sa reglementam diferit emigratia intelectuala - forta de progres cea mai calificata, emigratia economica - forta de productie cea mai eficienta si emigratia familiala pe care ratiunile umanitare o reclama cu toate impedimentele pe care le ridica pe plan economic, social, educational. A doua directie, cea a regionalizarii, atunci cand implica in reteta, fie si difuz, criterii etnice, ridica probleme sensibile daca nu insurmontabile in cazul statelor care au, in forme diferite, un contencios istoric sau acolo unde miscarile autonomiste sau independentiste intra in conflict cu tratatele de pace in baza carora s-a trasat harta politica a Europei dupa cele doua razboaie mondiale.
Sunt, desigur, si alte aspecte ale Tratatului in oglinda carora interesele romanilor trebuiau sa fie vazute cu mai multa claritate. Pe cele doua le-am ales cu buna stiinta tocmai pentru ca nu ne privesc in exclusivitate pe noi, romanii, ci pentru ca ele sunt de interes european. Ceea ce ne intereseaza este tocmai ecoul „tratamentelor” din noul Tratat in alte state.
Dati-mi voie sa-mi sustin observatia privind chestiunea imigratiei.
Romania exporta forta de munca. Prezenta romanilor in strainatate creste responsabilitatile statului nostru pentru concetatenii nostri. Noua lor conditie trebuie pusa sub protectia unor reglementari temeinice pentru apararea drepturilor lor de viata si de munca, la identitate, la cultura, la educatie si invatamant etc., oriunde s-ar afla. Statele dezvoltate recunosc deschis ca au nevoie de forta de munca. Daca o vor avea prin fluxul de emigratie, aceste state, conform Tratatului, sunt obligate sa asigure drepturi egale pentru toti cei ce muncesc? Sunt posibile, juridic vorbind, diferentele de tratament? Exista diferente intre „migratia” intraeuropeana, bazata pe libertatea de circulatie a persoanelor si cea din exteriorul Uniunii? Eu cred ca da.
Va ofer cateva date din care putem trage unele concluzii pentru ceea ce s-a intamplat pana la acest Tratat.
In Belgia exista 1 milion de emigranti, in Marea Britanie, 3 milioane, in Spania, 4,8, in Franta, 5, in Olanda 1,7, in Germania, 7,2, in Grecia, 1,5, in Italia, 3. La acest tablou sa adaugam proportiile a ceea ce se cheama ,,emigratia de elite” adica a fortei de munca ultra calificata: Irlanda 38,7%, Marea Britanie, 30,5%, Suedia, 22,3%, Spania, 21,8%, Danemarca, 19,1%, Franta, 18,1%, Belgia, 17,4%, Germania, 15,3%, Grecia, 15,3%, Italia, 12,2%, Polonia, 7,3%. (Sursa OCDE-2000). Chiar daca datele sunt mai vechi, ele vorbesc de la sine despre exodul de forta de munca super-calificata din statele slab dezvoltate spre cele dezvoltate. Este in interesul Uniunii Europene sa se cronicizeze subdezvoltarea celor mai putin dezvoltate?
Nu este in intentia mea sa incercam sa clarificam aici toate situatiile deosebite in care se trezesc uneori cetateni ai statului roman si care antreneaza nemeritat imaginea tarii si contributia elitei romanesti la dezvoltarea statelor dezvoltate. Dar ne putem intreba: in conditiile acceptarii fara discriminare a circulatiei cetatenilor, nu s-ar impune un nou spirit de abordare a aplicarii normelor locale, nationale din tara gazda astfel incat sa fie preintampinate tratamentele diferite, chiar si a unor manifestari de fraudare a legii? Ar fi infinit mai profitabil sa fie prevenita fraudarea legilor prin masuri de insertie sociala si tratament egal la accesul la educatie si instructie. Sau continuam sa-i lasam pe emigranti sa incalce legea pentru a face imperioasa repatrierea lor fortata?
Se pregatesc, cumva, autoritatile din tarile occidentale sa foloseasca sita? Sa-i opreasca pe cei ce le sunt de folos si sa-i returneze pe cei care nu mai prezinta interes?
Nu am fi putut solicita la Lisabona, atunci cand votul nostru putea sa se transforme in veto, crearea unei Agentii in acest domeniu, cu sediul la Bucuresti?

Realitatea Tv - ora 18.50

Adrian Nastase participa astazi, alaturi de domnii Petre Roman si Radu Vasile, la emisiunea Tu decizi - Realitatea TV, ora 18.50.

Echipa AN

Update: Emisiunea poate fi urmarita aici.

Update 2: Transcrierea emisiunii poate fi citita aici.

Despre reguli si exceptii in justitie

Unii dintre voi imi reprosau faptul ca am vorbit prea mult la Ciutacu despre dosarele mele, pornind de la ideea ca au trecut trei ani, ca s-au prafuit, ca au cazut in derizoriu… Nu este asa. Ieri, a trebuit sa merg, din nou, la tribunal, de data aceasta in dosarul in care sunt acuzat ca am dat mita o hotarare de guvern - cea prin care Melinescu a fost transformat din membru (cum fusese numit de V. Stoica) in sef . O acuzatie deliranta. Sigur insa ca si aceasta facatura a intrat sub incidenta hotararii Curtii constitutionale (de fapt a celor doua decizii - cea din 1999 si cea din 2007 -, aceasta din urma fiind data doar pentru ca si Monica Macovei sa o inteleaga pe cea din 1999!).

V-am scris aceste lucruri ca sa intelegeti ca razboiul politic-juridic continua. Echipele sunt aceleasi, tintele sunt aceleasi. E adevarat, au trecut 3 ani si se vede clar ca acuzatiile au avut doar sensul inlaturarii unui adversar politic. Merg lucrurile mai bine in Romania acum? Sigur ca raspunsul meu ar fi subiectiv.

As dori sa intelegeti si amploarea bataliilor juridice intre mine si echipa de mercenari de la DNA. Am pus pe site-ul meu doua documente juridice in care sunt explicate incidentele - in viziunea mea si a aparatorilor mei - a deciziei Curtii constitutionale asupra dosarelor mele. Echipa de “vanatori de vrajitoare” a lui Traian Basescu a crezut ca nu trebuie sa respecte nici macar aparenta de drept pentru a-si atinge obiectivul. S-au inselat.

Prin sentinta din 18 0ctombrie, Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis restituirea dosarului la Parchet pentru refacerea urmaririi penale si a actului de de sesizare a instantei. Sigur, o palma seroasa pentru DNA. Sigur ca au facut recurs. La sfarsit insa cineva va trebui sa raspunda pentru toate aceste abuzuri.

Va mai rog sa va notati in agenda : pe 4 noiembrie va fi aniversarea zilei de nastere a lui Traian Basescu. In urma cu doi ani, cu acea ocazie, Daniel Morar i-a facut cadou redeschiderea dosarului “Zambaccian”. Sa vedem ce cadou ii va face anul acesta.

A murit un prieten

Duminica, la pranz, a murit generalul Costica Silinescu. Un om special. Cu o istorie complicata. A lucrat la SIE si a ajuns pana la nivelul de director adjunct al institutiei. In perioada cat am fost prim ministru, a fost consilierul meu pe probleme de securitate nationala. Il cunoscusem pe la mijlocul anilor ‘90. L-am apreciat foarte mult. Un om discret, loial, un profesionist si un patriot. Nu implinise 60 de ani. A avut mari probleme de sanatate in ultima vreme. S-a chinuit. A fost si la Viena sa se trateze. Parea ca lucrurile merg mai bine. A urmat o noua complicatie la ficat. Vorbisem cu el la telefon acum o saptamana. Avea vocea stinsa.

Dumnezeu sa-l odihneasca si sa-i ierte pacatele, cum va trebui, candva, sa o faca cu fiecare dintre noi.

Pentru cei interesati, inmormantarea va avea loc la Cornetu, la biserica, la ora 13.

Un nou model politic ?

Pe 30 noiembrie, in Franta, va incepe congresul  de constituire a unui nou partid - Miscarea democrata, formatiunea politica ce-l are ca lider pe Francois Bayrou. Este vorba despre un partid de centru, caruia va invit sa-i urmarim evolutia, intre PSF si dreapta lui Sarkozy. Va reamintesc faptul ca si in Israel exista un partid de centru, condus de premierul Olmert. Exista oare, pe plan international, o tendinta de “aglomerare” politica pe centru, in mod special in vederea guvernarii?