La Helsinki

O zi de croaziera
In general, vaporul navigheaza noaptea. Dimineata, la 5, la 6, ancoreaza in orasele porturi in care face escala. Pentru fiecare destinatie, pasagerii pot alege diverse excursii. Pentru porturile cu dane mai mici, transportul de la nava la mal se face cu barcile de salvare. Organizarea este extraordinara. In functie de excursia aleasa, fiecare pasager capata o bulina din hartie adeziva cu numarul autocarului in care trebuie sa se urce. Fiecare pasager are si o cartela magnetica. Ea este folosita ca document de identitate pe vas, inclusiv la iesirea si la intrarea pe vapor. Remarca lui PCH este corecta. Bulinele noastre au fost, de fiecare data, portocalii. Si copiii mei au remarcat acelasi lucru. Pot sa va asigur ca nu a fost alegerea mea.
Astazi, am vizitat pentru a treia oara capitala Finlandei. Helsinki este tot mai modern, mai plin de viata. Finlandezii au stiut sa foloseasca sansa sprijinului scandinav si pe cea a intrarii in UE. Nivelul de viata a crescut foarte mult si in mare masura datorita IT-ului. Activitatile economice legate de NOKIA reprezinta cam 20% din PIB-ul lor. Finlanda este acoperita cam 70% cu paduri si cam 10% cu lacuri. Nu ramane prea mult pentru agricultura sau activitati industriale.
Imi aduc aminte ca, la Helsinki, in 1992 (sper sa nu ma insel in ceea ce priveste anul), l-am intalnit pe presedintele Bush senior. Mergeam pe culoarele Centrului de conferinte internationale si am dat peste James Baker. M-a invitat sa mergem cativa pasi impreuna. Peste cateva minute, ne-am intalnit cu presedintele Bush. Baker m-a prezentat. Fara sa stau prea mult pe ganduri, i-am spus presedintelui american ca eu nu consideram ca e normal ca se intalnise, in ultimii doi ani, cu toti presedintii din Europa de est cu exceptia presedintelui Romaniei. Bush s-a uitat cam ciudat la mine dar, dupa cateva secunde, m-a intrebat:”Unde e presedintele tau?”. I-am raspuns:”In biroul delegatiei noastre”.”Adu-l aici!”- mi-a spus fara ezitare. Asa a avut loc prima intalnire intre presedintele SUA si presedintele Romaniei dupa 1989! La Helsinki.
Inchei paranteza asta. S-a schimbat mult orasul in anii din urma. Plina de viata piata din port, in capatul esplanadei. Impozanta si totusi simpla Piata Senatului, reunind Catedrala, Universitatea, sediul guvernului si Biblioteca – toate in stil neoclasic. Impresionanta mi s-a parut si Biserica din roca (o vedeam pentru prima data), construita in stanca si avand cupola formata din 22 km de sarma de cupru.
Porvo – o alta localitate pe care am vizitat-o - este un orasel ce s-a dezvoltat in secolul 18, desi obtinuse statutul de oras inca de la sfarsitul secolului 14. Centrul este format din case, vechi, de lemn, adunate in doua strazi paralele. Cativa muncitori se chinuiau sa puna niste borduri grele din granit. M-am gandit, o clipa, ca ar putea fi bordurile exportate de Primaria Bucurestiului pentru a face loc bordurilor din beton, inventate de edilii capitalei nostre.

Pe curand cu impresii din St. Petersburg.

Piata Senatului din Helsinki

Biserica din stanca. Tot in Helsinki

La Porvo, un orasel cu case traditionale finlandeze