Puterea politica in România

20141018-180626.jpg

Vineri seara, la sediul Fundatiei Titulescu, a fost lansat volumul “Puterea politica in România. De la comunism la noul capitalism”, elaborat de un tânăr cercetător, Iulian Stanescu.

Cartea a fost prezentată de prof. Cătălin Zamfir si de deputatul Ionuț Vulpescu.

Lucrarea tratează atât aspecte teoretice ale puterii politice, cât si chestiuni concrete – serii de date statistice – referitoare la momentele electorale de după 1989.

Mai functioneaza principiile din Westphalia?

Puteti citi, mai jos, editorialul meu, din aceasta saptamana, din Jurnalul National:

 

“Mai functioneaza principiile din Westphalia?
Dupa un razboi indelungat, in 1648, puterile europene au pus bazele unui sistem de ordine “globala”, bazat pe suveranitatea statelor si pe principiul echilibrului de putere. Era sfarsitul marilor imperii si al puterii papale lumesti. Acel sistem, gandit ca un sistem de ordine mondiala, era, in realitate, o proiectie regionala a noilor raporturi de forte. Este evident ca asa numita ordine globala reprezinta, de fapt, suma unor formule gandite sau chiar puse in aplicare, in anumite conditii geografice sau geopolitice, de principalii actori din diverse regiuni ale globului ( si in diferite perioade). M-am referit la modelul westphalian pentru ca el exprima aranjamentul la care ajunsesera puterile Europei Occidentale la jumatatea secolului 17, fara a tine seama de “periferia” din Europa rasariteana sau de pozitia Rusiei.

In recenta sa carte, “World Order” (“Ordinea Mondiala”), publicata anul acesta, Henry Kissinger analizeaza aceste evolutii, din punct de vedere istoric, dar, pentru a explica pozitia Rusiei fata de regulile stabilite in 1648, citeaza cuvintele ministrului de externe al tarului Alexei, din acea perioada, referitor la scopul politicii sale externe – “expansiunea statului in orice directie”. Se referea, evident, la expansiunea geografica.

Perioada de dupa incetarea Razboiului Rece a eliminat constrangerile convenite in legatura cu “neinterventia” in zona de “jurisdictie” si influenta celeilate tabere. In mod evident, vacumul creat prin implozia sistemului comunist si a imperiului sovietic s-a incercat a fi “colmatat” cu alte actiuni de interes politic sau economic. Acest lucru s-a vazut, mai intai, in legatura cu Yugoslavia, apoi cu tarile Grupului Visegrad, apoi cu tarile baltice, cu Romania, cu Bulgaria. Rusia a urmarit aceste procese ca un spectator nemultumit. Evolutiile din Kosovo (vazute ca o atingere a teritoriului Serbiei) si apoi “euromaidanul” de la Kiev au creat insa o contra-reactie a Rusiei. In acest moment, este clar ca au fost puse in discutie vechile principii westphaliene, in primul rand principiul echilibrului de putere in Europa. Cred insa ca dupa testul din Ucraina se va reveni la vechile principii acceptate. Mai sper ca “balance of power” nu va redeveni “balance of terror”, pentru a da satisfactie complexelor militar-industriale din interiorul marilor puteri.

Imi place sa cred in ceea ce spunea presedintele Truman, aratand care a fost principala reusita a mandatului sau prezidential; “ ma bucur ca i-am invins pe dusmanii nostri dar ca apoi i-am adus inapoi in comunitatea natiunilor”.

Dezbatere la Fundatia Titulescu

Fundația Europeană Titulescu – Centrul de Studii Strategice vă invită marți, 14 octombrie, la orele 16:00, la dezbaterea cu tema Ucraina – o nouă cutie a Pandorei?. Invitații speciali ai acestei dezbateri sunt  Adrian SEVERIN, vicepreședinte al Fundației Institutului Social-Democrat „Ovidiu Șincai”,  Dan DUNGACIU, directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, şi conf.dr. Armand GOȘU, Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Evenimentul va avea loc la Casa Titulescu, Șos. Kiseleff nr. 47, sector 1.

Meciul de fotbal

Am fost ieri la meciul de fotbal cu Ungaria. Probabil ca intre zecile de mii de spectatori au fost si unii care erau interesati de partida. Cei mai multi au venit, insa, fie sa socializeze, fie sa-si consume adrenalina. Ca dovada, la peluze, timpul a fost utilizat, in mare masura, cu ruperea scaunelor si in bataia cu jandarmii sau in aruncarea la distanta a petardelor. Televiziunile au mentinut toata ziua asteptarea “razboiului” romano-ungar, care n-avea nicio legatura cu fotbalul. Oricum, prea mult fotbal nu am vazut, vreo 15-20 de minute in total, motoarele echipei noastre oprite in repriza a doua, faze streotipe , cu atacuri pe extreme si aruncarea mingilor in careu, nicio actiune pe centru, niciun un-doi intre atacanti, niciun sut periculos pe poarta din afara careului. Altfel, inteleg, de la oficialii fotbalului ca nu a fost rau. Poate. Cred insa ca ar trebui sa propunem ca meciurile la care participam sa aiba numai o repriza. In rest, atmosfera de “sarbatoare” – un fel de revelion, cu pocnitori si petarde (probabil si in ideea ca urmatoarele meciuri  le vom vedem de acasa, terenul urmand a fi suspendat). M-a impresionat faptul ca suporterii de la peluze nu prea aveau treaba cu suporterii ungurilor. Suporterii dinamovisti se certau cu suporteii stelisti si le aruncau scaune in cap celor de la Cluj. In perioadele de armistitiu, am auzit si scandari “Romania, Romania”, alternate insa cu strigatul de lupta, preluat direct din spiritul Olimpic, “pe ei, pe mama lor”. La sfarsit, “armatele”, multumite ca si-au facut datoria, s-au dus linistite spre casa, supravegheate, cu duiosie, de jandarmi. Fara bani, fara sponsori, fara jucatori in marile echipe europene, fotbalul romanesc ofera, deocamdata, doar iluzii. Parerea mea…

Cursurile Titulescu

20141010-172047.jpg

Ieri, am fost la Brașov, unde se desfășoară ediția a XXI – a Cursurilor internaționale pentru tineri Diplomați. Programul a început sâmbăta, cu un Te Deum la Mormântul lui Titulescu, la Biserica din Scheii Brasovului, unde au venit si premierul Ponta si ministrul de externe Corlatean. La cursuri participa, timp de o săptămana, tineri diplomati din 21 de tari, inclusiv șase tineri diplomati din România. Temele din acest an au vizat transformările majore din Europa din ultimii 25 de ani si provocările/oportunitatile actuale la nivel european. Prelegerea mea a avut ca subiect tranzitia democratica a statelor est-europene după căderea comunismului.

PS Am adaugat o fotografie a unei brosuri, pe care am gasit-o recent, cuprinzand Discursul lui Nicolae Titulescu, in calitate de ministru al finantelor, in Adunarea Deputatilor, in sedinta din 10 iunie 1921. Discursul, impreuna cu raspunsurile la interpelarile din sala, are 131 de pagini! Textul complet il voi publica la sectiunea documente pe site-ul Fundatiei.

Diplomatia romaneasca in vremea Razboiului Rece

Puteti citi, mai jos, editorialul meu, din Jurnalul National, din aceasta saptamana:

“Ocupati sa intelegem diplomatia altor tari, nu mai gasim suficient timp pentru a invata din experienta diplomatiei romanesti inter-belice sau post-belice. Sigur, s-au schimbat multe elemente geo-strategice, s-au schimbat si unii dintre vecinii nostri, destramandu-se federatiile create la inceputul secolului 20. Cu toate acestea, inclin sa cred ca interesele nationale majore ale Romaniei isi pastreaza perenitatea. Si sper ca toti conducatorii tarii de astazi continua sa gandeasca la fel.

Zilele acestea, a fost lansat al treilea volum al Fundatiei Europene Titulescu, sub coordonarea ambasadorului Nicolae Ecobescu, avand ca titlu “Romania – Supravietuire si Afirmare prin Diplomatie in anii Razboiului Rece”. Stiu, exista tentatia de a trai doar in prezent, sub presiunea evenimentelor cotidiene. Stiu, exista tentatia de a considera ca evenimentele din 1989 au insemnat un fel de revolutie culturala cand trebuiau aruncate din casa mobilele, cartile, ideile legate de trecutul comunist, pentru a asigura purificarea societatii cu ajutorul Fundatiei Soros si a ong-urilor adiacente. Turbo-capitalismul trebuia sa intre pe un fundal de tabula rasa. Este un subiect mai complex care nu poate fi dezvoltat aici. Constat, insa, doar faptul ca aspecte importante ale diplomatiei romanesti sunt date uitarii, sau pur si simplu, sunt sterse din dosarele diplomatice, ramanand loc liber pentru o diplomatie pe pilot automat. Si ma refer aici la intreaga perioada a anilor de dupa revolutie.

In aceste conditii, volumele echipei coordonate de ambasadorul Ecobescu ne atrag atentia asupra faptului ca deceniile anilor ‘60 si ’70 au pus in evidenta trecerea de la faza de “supravietuire” la cea de “afirmare” a diplomatiei romanesti in conditii internationale dificile. Nu este vorba de o privire nostalgica asupra trecutului ci de o incercare rationala de a arata ca radacinile diplomatiei romanesti nu se opresc la momentul incheierii Razboiului Rece, ci merg mult in trecut, parcurgand cu inteligenta perioada postbelica pentru a ajunge la epoca Titulescu si mai devreme la cea a pasoptistilor.

S-ar putea ca unii, citind, documentele din acest volum, sa ramana socati de felul in care se desfasurau intalnirile liderilor si diplomatilor romani cu lideri sau diplomati occidentali. Nu intru in amanunte. Vreau sa cred ca mai avem inca forta de a invata din trecut – inclusiv pentru a evita sa repetam unele greseli.”

Dezbatere la Fundatia Titulescu

20141008-083853.jpg

Ieri, a avut loc la Fundatia Titulescu lansarea volumului “România. Supraviețuire și afirmare prin Diplomație in anii Războiului Rece”, volum coordonat de ambasadorul Nicolae Ecobescu. Lucrarea conține comunicări, articole, studii, documente de arhiva, fiind al treilea volum realizat in cadrul Fundatiei Titulescu pe aceasta tema. Numeroase documente, legate de momente importante ale vieții internaționale post-belice, sunt publicate pentru prima data.




Arhiva


Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 1,067 other followers